Însă această premisă este foarte probabil greșită. SARS-CoV-2, la cât de ușor poate muta, poate deveni inamicul nostru permanent, precum gripa, dar mai rău. Și chiar dacă în cele din urmă se rezolvă, viețile și rutinele noastre se vor schimba până atunci ireversibil. A reveni la viața noatră de dinainte nu va fi o opțiune; singura cale este înainte. Dar la ce anume?

Majoritatea epidemiilor dispar odată ce populațiile ating imunitatea de grup și agentul patogen are prea puține organisme vulnerabile disponibile ca gazde pentru auto-propagare. Această protecție a efectivului are loc prin combinarea imunității naturale la persoanele care și-au revenit după infecție și vaccinarea populației rămase.

Cu toate acestea, în cazul SARS-CoV-2, evoluțiile recente sugerează că este posibil să nu obținem niciodată imunitatea de grup. Chiar și SUA, care conduce majoritatea celorlalte țări la ritmul de vaccinări și care a avut deja focare mari, nu vor ajunge acolo. Acesta este rezultatul unei analize a lui Christopher Murray de la Universitatea din Washington și Peter Piot de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citate de Bloomberg.

Motivul principal este apariția continuă a unor noi variante care se comportă aproape ca viruși noi. Un studiu clinic al unui  vaccin în Africa de Sud a arătat că persoanele din grupul placebo care anterior fuseseră infectate cu o tulpină nu aveau imunitate împotriva noii variante și au fost reinfectate. Există rapoarte similare din părți din Brazilia care au avut focare masive și au suferit epidemii subsecvente.

Acest lucru lasă doar vaccinarea ca pe o cale către imunitatea durabilă de grup. Și, desigur, unele dintre vaccinurile disponibile astăzi sunt încă oarecum eficiente împotriva unora dintre noile variante. Dar, în timp, vor deveni neputincioase împotriva viitoarelor mutații.

Desigur, producătorii de vaccinuri lucrează deja febril la realizarea de noi seruri. În special, vaccinările bazate pe tehnologia revoluționară ARNm care pot fi actualizate mai repede decât orice vaccin din istorie. Dar serul încă trebuie fabricat, expediat, distribuit și administrat.

Și acest proces nu se poate desfășura suficient de repede și nici nu poate acoperi planeta suficient de mult. Da, unii dintre noi ar putea câștiga o rundă regională sau două împotriva virusului, vaccinând o anumită populație - așa cum a făcut Israel, de exemplu. Dar virusul se reproduce oriunde găsește un organism viu și nevaccinat cu celule care îi permit să-și reproducă ARN-ul. Pe măsură ce se copiază, face greșeli de codare ocazionale. Și unele dintre aceste erori întâmplătoare se transformă în mai multe mutații.

Astfel de viruși mutanți apar oriunde există o mulțime de transmisii. O tulpină britanică, sud-africană și cel puțin una braziliană au devenit deja cunoscute, dar am văzut și relatări  despre ”veri” și ”nepoți” virali care au apărut în California, Oregon și în alte părți. Dacă ar fi să secvenționăm mostre în mai multe locuri, probabil că am găsi și mai multe rude.

Citește și: Dăianu: Vaccinarea populaţiei pentru COVID-19 ajută redresarea economică

Prin urmare, ar trebui să presupunem că virusul suferă mutații rapide în numeroasele țări sărace care nu au primit până acum deloc vaccinuri, chiar dacă populația lor tânără menține mortalitatea gestionabilă și, astfel, maschează severitatea focarelor locale. Luna trecută, Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, a reamintit lumii că 75% din toate vaccinuri au fost administrate în doar 10 țări, în timp ce alte 130 nu au pregătit nici măcatar o singură seringă.

Evoluția unui agent patogen nu este nici surprinzătoare, nici îngrijorătoare în mod automat. Un tipar frecvent este că aceștia  devin mai contagiooși, dar mai puțin virulenți. La urma urmei, faptul că nu vă ucideți gazda prea eficient conferă un avantaj în selecția naturală. Dacă SARS-CoV-2 merge pe această cale, în cele din urmă va deveni doar o altă răceală obișnuită.

Dar SARS-CoV-2 nu face asta. Variantele despre care știm au devenit mai infecțioase, dar nu mai puțin letale. Din punct de vedere epidemiologic, aceasta este cea mai proastă veste.
Luați în considerare două căi evolutive alternative. Într-una, un virus devine mai sever, dar nu mai transmisibil. Va provoca mai multe boli și decese, dar creșterea este liniară. În varianta cealalaltă, un virus mutant devine nici mai mult, nici mai puțin virulent, ci mai contagios. Va provoca mai multe îmbolnăviri și decese, care sunt mai degrabă exponențiale decât liniare. Adam Kucharski de la London School of Hygiene and Tropical Medicine explică aici matematica.

Dacă aceasta este traiectoria evolutivă a SARS-CoV-2, ne aflăm în cicluri aparent interminabile de focare și remisiuni, restricții și relaxări sociale, carantine și redeschideri. Cel puțin în țările bogate, probabil vom fi vaccinați de câteva ori pe an, împotriva celei mai recente variante în circulație, dar niciodată suficient de rapid sau cuprinzător pentru a obține imunitatea turmei.

Din punct de vedere istoric, COVID-19 este încă o pandemie relativ ușoară. Variola a ucis nouă din 10 amerindieni după ce spaniolii au adus-o în America în secolul al XVI-lea. Moartea Neagră a distrus aproximativ jumătate din populația mediteraneană când s-a declanșat pandemia pentru prima dată în Europa în secolul al VI-lea. La nivel mondial, coronavirusul a ucis mai puțin de patru din 10.000 până acum. Și cu știința și tehnologia noastră, suntem mai înarmați cum nu au fost niciodată strămoșii noștri.

Dar trebuie să fim și realiști. Reziliența impune includerea acestui nou scenariu în planificarea vieții noastre. Vestea bună este că continuăm să răspundem mai bine. De exemplu, în fiecare carantină, deteriorăm economia mai puțin decât în precedenta. Și s-ar putea să realizăm descoperiri științifice care, în cele din urmă, vor face viața mai bună. Lumea noastră curajoasă nu trebuie să fie distopică. Dar nu va semăna cu vechea lume.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.