Excedent bugetar, reducere a datoriei, investiții publice și reduceri de taxe. Acestea sunt liniile generale încrise în proiectul de buget al Portugaliei pentru 2024, prezentat de guvernul socialistului Antonio Costa. Lisabona culege roadele unei gestionări prudente și se pregătește să încheie anul 2023 cu un sold bugetar pozitiv de 0,8% din PIB, deschizând calea pentru un buget mai generos decât se aștepta pentru 2024.

O situație rară în Europa

Finanțele publice ale țării sunt din nou în echilibru după pandemie, situație care fusese deja atinsă în 2019, când Portugalia a încheiat anul cu un excedent de 0,1% din PIB. O situație extrem de rară în Uniunea Europeană, unde doar câteva țări, precum Irlanda și Cipru, nu sunt în deficit.

De data aceasta, se va descurca mai bine, cu un echilibru și mai confortabil, ceea ce îi va oferi spațiu pentru a-și extinde politica socială și a elabora planuri ambițioase. În același timp, disciplina fiscală va fi păstrată, deoarece ministrul de finanțe, Fernando Medina, intenționează să profite de această abundență pentru a reduce datoria publică, care ar trebui să scadă sub 100% din PIB.

Campion al disciplinei fiscale

În zece ani, Portugalia a crescut de la statutul de verigă slabă a zonei euro la campion al disciplinei fiscale. O schimbare spectaculoasă pentru o țară care, alături de Grecia, a suferit cel mai mult de pe urma crizei datoriilor din zona euro. În 2011, când a fost pe punctul de a intra în incapacitate de plată a datoriilor, a obținut un ajutor internațional de 78 de miliarde de euro, în schimbul unui plan de austeritate sever care a obligat-o să crească taxele și să reducă salariile și pensiile.

După patru ani de tratament de șoc, sosirea guvernului socialist al lui Antonio Costa, în 2015, a schimbat situația, ministrul de finanțe de atunci, Mario Centeno, introducând o serie de măsuri pentru a reduce presiunea asupra clasei de mijloc. Strategia sa, deși prudentă, a fost primită cu scepticism de Bruxelles și de piețe, dar a fost suficientă pentru a-i liniști pe portughezi și a reactiva consumul.

Această relansare dinamică, stimulată de creșterea puternică a turismului, a permis țării să se redreseze în doar câțiva ani. Deficitul, care se prăbușise la 11,4% în 2010, a fost redus la 3% în 2017 și la 0,3% în 2018, înainte de a atinge primul excedent în 2019, înainte de șocul pandemiei. Datoria publică a urmat aceeași traiectorie: de la 132,9% în 2014 la 113,9% în 2022, aceasta continuă să scadă.

Măriri de pensii și salarii

"Metoda Centeno" continuă să dea roade, chiar dacă nu mai este ministru de finanțe, iar Lisabona a învățat să navigheze între progresul social și disciplina bugetară. Proiectul de buget pentru 2024 a fost conceput după aceleași linii. Ia în considerare o încetinire a creșterii, care ar urma să scadă de la 2,2%, în 2023, la 1,5% anul viitor, dar care ar trebui să permită totuși generarea unui excedent de 0,2% în 2024, reducând în același timp expunerea la datorie, călcâiul lui Ahile al Portugaliei.

Este vorba de "a urma o cale prudentă", "întotdeauna cu ambiția de a continua să construim o societate mai bogată și de a oferi o mai mare coeziune într-o țară mai inovatoare", spune Fernando Medina, ministrul de finanțe. Pentru anul viitor, acesta intenționează să reducă impozitul pe venit, să majoreze pensiile (în medie cu 6,3%) și salariile funcționarilor publici (cu 3% până la 6,8%), să extindă asistența socială și să introducă noi sisteme de sprijin pentru tineri, precum și să crească investițiile publice cu 24%, ducând bugetul global de la 2,8% din PIB la 3,3%, cu angajamente de modernizare a serviciului public de sănătate și de finanțare a măsurilor de renovare a locuințelor și de construire de noi locuințe sociale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.