'Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% din PIB anul viitor, urmând ca acesta să se reducă, în anul 2023, la 1,94% din PIB, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,64 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2023 în prevederile regulamentelor europene.

Proiect de buget: Venituri de 260 miliarde lei, cheltuieli de 400 miliarde

În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2023 să înregistreze 1,85% din PIB, respectiv o ajustare de 1,54 puncte procentuale faţă de anul 2020', se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,89% din PIB, urmând ca, în 2021, acestea să scadă la 31,69%, iar în 2023 să reprezinte 32,25% din PIB. Potrivit autorităţilor, această evoluţie este determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative. Pe de altă parte, cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,48% din PIB, ajungând la 34% în 2023. Raportul aminteşte, de asemenea, că în anul 2019 se estimează un deficit cash de 4,43% din PIB, reprezentând un 'derapaj semnificativ faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB'.

'Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului. De asemenea, noua ţintă de deficit bugetar acomodează şi plata facturilor restante ale administraţiei publice centrale şi locale către mediul de afaceri', se mai arată în document.

Pentru anul 2019 se estimează o creştere potenţială de 4,7%, în condiţiile unei accelerări a formării brute de capital fix, iar pentru intervalul 2020-2023 dinamica reală a PIB potenţial se va situa la o medie anuală de 4,2%, în condiţiile unei evoluţii a investiţiilor brute peste cea a consumului final.

'Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bazează pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care se anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2023 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2023. De asemenea, proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2023 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză', precizează autorii Raportului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.