România riscă să piardă o parte din banii din PNRR pe motiv că nu au fost îndeplinite o parte dintre jaloanele pe energie. Este anunţul făcut de Comisia Europeană care a transmis şi faptul că urmează să primim cei aproximativ 2,8 miliarde de euro aferente cererii 2, în luna septembrie, adică cu întârziere.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat care este motivul pentru care România riscă să nu primească toți banii din cererea 2 din PNRR, într-o declarație la TVR. Este vorba de două jaloane, dintre care unul este legat de hidrogen. Burduja a precizat că, până la sfârșitul săptămânii viitoare, România ar putea rezolva aceste probleme, iar banii ar putea să intre.
Sebastian Burduja: "E vorba de o sumă de 53 de milioane de euro. Nu acceptăm sub nicio formă să pierdem aceste fonduri, dar, în acest moment, cele două jaloane cu pricina, jalonul 129 și jalonul 133 sunt în curs de realizare. E vorba de jalonul 129, cel pentru construirea unor capacități de electrolizoare - se referă la hidrogen, producția de hidrogen - unde așteptăm răspunsul formal al Comisiei Europene și, în funcție de acest răspuns vom lua cea mai bună decizie, respectiv, fie reluarea apelului, cu șanse realiste de îndeplinire în două- trei luni de zile; fie continuarea angajamentelor semnate și practic raportarea ca fiind îndeplinite. Jalonul 133 - e vorba de centrale în cogenerare pentru trei municipii importante - Constanța, Arad și Craiova. Constanța și Arad sunt îndeplinite, mai avem Craiova, unde ne așteptăm să rezolvăm ultima parte a contractului la finalul acestei săptămâni urmând să declarăm CE ca fiind pe deplin îndeplinit și acest jalon. Deci sperăm că cel puțin o parte din suma de 50 și ceva de milioane să vină totuși ca parte a cererii de plată 2."
Referitor la motivele pentru care nu au fost îndeplinite aceste jaloane, ministrul Energiei a declarat: "Sunt motive de natură administrativă. Autoritatea de audit, a României, a realizat o analiză a acestor jaloane și le-a declarat ca fiind îndeplinite, și apoi au fost discuții cu Comisia Europeană. Pe hidrogen este prima schemă la nivelul Uniunii Europene care a fost practic aprobată ca parte a PNRR , deci România e pionier la nivel european și cadrul european este în continuă evoluție, la fel cadrul de reglementare la nivel național. În ceea ce privește centralele de cogenerare - iarăși au fost motive administrative."
Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, se arată într-un comunicat postat pe site-ul instituției. Guvernul nu a îndeplinit două dintre cele 49 de jaloane pe care și le-a asumat și nu va primi la finalul acestei veri întreaga sumă de 2,8 miliarde de euro.
Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător.
Comisia recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
Ministrul Energiei a explicat că motivele pentru neîndeplinirea acestor obiective sunt de natură administrativă. Autoritatea de audit din România a analizat aceste obiective și le-a considerat îndeplinite, iar ulterior au avut loc discuții cu Comisia Europeană. În ceea ce privește obiectivul referitor la hidrogen, acesta este prima schemă aprobată în cadrul PNRR la nivelul Uniunii Europene, ceea ce face ca România să fie un pionier în acest domeniu la nivel european. Cadrele europene și naționale de reglementare în domeniul energiei sunt într-o continuă evoluție. În ceea ce privește obiectivul referitor la centralele de cogenerare, și aici s-au întâmpinat motive administrative.
Comisia Europeană a emis marți o evaluare preliminară pozitivă pentru o parte din obiectivele și țintele legate de a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, conform unui comunicat publicat pe site-ul instituției. Guvernul nu a reușit să îndeplinească două dintre cele 49 de obiective asumate și, ca rezultat, nu va primi întreaga sumă de 2,8 miliarde de euro la finalul acestei veri.
Comisia a constatat că două obiective legate de investițiile în energie (129 și 133) nu au fost realizate în mod satisfăcător.
Cu toate acestea, Comisia recunoaște măsurile inițiale luate de România pentru a atinge aceste obiective restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Drept urmare, Comisia a inițiat procedura de suspendare a plăților, conform articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.