Reducerea livrărilor de energie, ca o consecinţă directă a războiului din Ucraina, conduce la creşterea preţurilor şi înmulţirea incertitudinilor în Germania, afectând atât companiile cât şi gospodăriile, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar publicat luni. Chiar dacă rezervele de gaze vor ajuta, probabil, la evitarea unei raţionalizări la iarnă, activitatea economică este posibil să înregistreze un uşor declin în trimestrul al treilea, urmând ca în următoarele două trimestre să fie înregistrată o contracţie semnificativă, estimează Bundesbank.

"Sunt din ce în ce mai multe semne de recesiune ale economiei germane, în sensul unui declin clar, generalizat şi de durată a activităţi economice", a indicat Banca Centrală a Germaniei.

Inflaţia în continuare ridicată, de aproape 8% în luna august, şi incertitudinile cu privire la aprovizionarea cu energie precum şi costurile cu energia vor afecta sectoarele mari consumatoare de energie şi care depind în special de gazele naturale, diminuându-le exporturile şi investiţiile, dar şi consumul privat şi furnizorii de servicii care depind de ei, a explicat Bundesbank.

Banca Centrală a Germaniei nu a avansat o cifră concretă şi a avertizat că perspectiva pentru cea mai mare economie din zona euro rămâne înconjurată de incertitudine. Cu toate acestea, Bundesbank nu se aşteaptă la o materializare a scenariului său pesimist, publicat în luna iunie, conform căruia Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze un declin de 3,2% în 2023.

Săptămâna trecută, unul dintre principalele institute de conjunctură din Germania, IFO, a anunţat că se aşteaptă la o recesiune tehnică în primul trimestrul din 2023, cu o contracţie a PIB de 0,4%, după un recul de 0,2% în trimestrul patru al acestui an.

Citește și Germania își ascute armele pentru a-și reduce dependența de China

La mijlocul lunii august, șampania era pusă deja la rece pentru a sărbători achiziționarea de către armatorul chinez Cosco a unei participații într-unul dintre cele patru terminale din Hamburg. O lună mai târziu, sticlele au revenit în dulap, până la noi ordine: "tind să nu autorizez" această investiție, a explicat  ministrul german al Economiei, Robert Habeck, pentru agenția Reuters.

Analiza demarată nu este însă "încă încheiată", a spus pentru Les Echos unul dintre purtătorii de cuvânt ai Executivului de la Berlin. Un suspans care, în opinia cotidianului francez, reflectă tensiunile dintre linia dură apărată de miniștrii verzi ai Economiei și Afacerilor Externe și îndoielile partenerilor lor SPD din guvern.

"Diversificarea și reziliența

Cuvintele lui Habeck au fost interpretate, totuși, ca un "semnal" de reprezentanții camerelor de comerț chineze și germane reuniți, la sfârșitul săptămânii trecute, la Berlin pentru a marca împlinirea a 50 de ani de relații diplomatice. Germania va ține "mai mult cont de riscurile politice" în viitor, a confirmat Andreas Nicolin, responsabil pentru Asia în cadrul Ministerului Economiei.

Citește și Germania reia importul de gaze rusești prin Nord Stream 1?

Nominalizările sunt cereri de furnizare de gaze și nu sunt indicii că gazul curge efectiv pe sistem. În timp ce nominalizările erau vizibile pe site-urile web ale conductelor germane care leagă Nord Stream 1 de utilizatorii finali, site-ul web al operatorului Nord Stream 1 nu a afișat nicio cerere de nominalizare până luni dimineață.

Oprirea Nord Stream 1 luna trecută a exacerbat cea mai gravă criză de aprovizionare cu gaze din Europa, prețurile la energie crescând vertiginos, iar importatorii germani discutând chiar despre posibile raționalizări în cea mai mare economie a Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.