În august, Executivul de la Sofia adoptase un plan de acţiune care prevede că ţara vecină va adera la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, şi de asemenea la uniunea bancară europeană până la finele lunii iunie 2019.

În 2019, statul balcanic vrea să majoreze cheltuielile cu 15%, la 44,5 miliarde de leva (25,94 miliarde de dolari), analiştii avertizând că decizia are ca obiectiv câştigarea de voturi de către partidul aflat la guvernare, în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Guvernul va finanţa o majorare de 10% a salariilor tuturor angajaţilor din sectorul public în 2019, iar profesorii vor beneficia de o creştere de 20%. Salariul minim lunar în Bulgaria va creşte cu 10%, la 560 de leva (326 de dolari), scrie Agerpres. "Ciclul economic bun ne permite un buget semnificativ mai mare, atât în privinţa veniturilor, cât şi a cheltuielilor", a afirmat ministrul de Finanţe, Vladislav Goranov.

Guvernul se aşteaptă la o creştere de 12% a veniturilor anul viitor, la 43,9 miliarde de leva, datorită avansului economiei şi a îmbunătăţirii colectării taxelor. Impozitul pe profit nu va fi modificat în 2019. Conform datelor Deloitte România, statele membre UE cu cele mai mici cote de impozit pe profit sunt: Ungaria (9%), Bulgaria (10%), Irlanda (12,5%), Cipru (12,5%), Lituania (15%), Polonia (15%, dar numai pentru micile afaceri) şi România (16%).

Conform proiectului de buget, economia bulgară ar urma să înregistreze o creştere de 3,7% anul viitor (faţă de 3,6% în 2018), iar rata anuală medie a inflaţiei ar urma să crească la 3%. Bulgaria se aşteaptă să încheie 2018 cu un excedent bugetar de 0,5% din PIB.

În luna iulie a acestui an, Bulgaria a depus cererea pentru a intra în ERM II, o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.

Bulgaria, ţară a cărei monedă - leva - este legată de euro prin consiliul monetar, este prima din afara zonei euro care va încerca să adere la uniunea bancară europeană, care permite Băncii Centrale Europene să-i monitorizeze principalele bănci.

Pentru a-şi creşte şansele, autorităţile de la Sofia trebuie să îmbunătăţească legislaţia macro-financiară, să întărească supervizarea sectorului financiar non-bancar, inclusiv a fondurilor de pensii şi a companiilor de asigurări, precum şi să facă eforturi destinate combaterii spălării banilor. De asemenea, trebuie să îmbunătăţească legislaţia cu privire la falimente.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar.

Însă, faptul că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, corupţia răspândită şi problemele înregistrate de unele bănci au ridicat unele semne de întrebare cu privire la perspectiva aderării Bulgariei la zona euro.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. România nu este sceptică în privinţa adoptării euro, ci "încercăm să fim realişti şi să asigurăm un interval de timp pentru acest moment", a declarat săptămâna trecută Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.