Radev a spus că autorităţile de la Sofia discută cu ţara vecină Grecia construcţia unei conducte petroliere cu o lungime de 300 de kilometri care să transporte ţiţei brut din portul grecesc Alexandroupolis până în portul bulgar Burgas.

Bulgaria a obţinut deja o scutire de doi ani de la embargoul introdus de Uniunea European la importurile de ţiţei rusesc. Cu toate acestea, Bulgaria trebuie să îşi asigure şi ţiţei non-rusesc pentru ca rafinăria de la Burgas, cu o capacitate de rafinare de 196.000 de barili pe zi, să poată funcţiona şi după 2024, când expiră scutirea de la embargoul UE. Rafinăria de la Burgas produce aproximativ 75% din necesarul de carburanţii de pe piaţa din Bulgaria.

Iniţial, ideea conductei petroliere Burgas-Alexandroupolis a fost lansată în 1993 ca o modalitate de a livra în direcţia nord-sud ţiţei din Marea Neagră până în Marea Mediterană şi dincolo. În anul 2007, Grecia, Bulgaria şi Rusia au semnat un acord politic privind construirea conductei petroliere Burgas - Alexandroupolis iar Rusia a promis că va furniza între 35.000 şi 50.000 de tone de petrol pe an pentru umplerea conductei. Însă, în 2011, Bulgaria s-a retras din acest proiect, citând îngrijorările cu privire la impactul asupra mediului. O serie de surse din industria petrolieră au dezvăluit că opoziţia SUA faţă de dependenţa de petrolul rusesc a fost motivul pentru care proiectul a fost abandonat. Costurile proiectului erau estimate atunci la un miliard de euro.

"Am convenit cu premierul grec, cu preşedintele Greciei, că este nevoie să fie reluat în cel mai rapid timp posibil proiectul Burgas - Alexandroupolis, dar de data aceasta livrările vor curge dinspre Alexandroupolis spre Burgas", a spus preşedintele Bulgariei, Rumen Radev la un forum pe energie.

"Este un proiect necesar pentru rafinăria noastră, dar şi pentru alte rafinării din regiunea Mării Negre, astfel încât să poată primi ţiţei din toată lumea. Aceasta este un pas foarte important cu o importanţă strategică", a spus preşedintele Bulgariei.

Aprovizionarea cu ţiţei non-rusesc a rafinăriei de la Burgas ar putea fi complicată de congestionarea traficului navelor în strâmtoarea Bosfor, ceea ce face dintr-o conductă petrolieră care să ajungă în Grecia o opţiune atractivă şi mai eficientă din punct de vedere al costurilor, au apreciat mai mulţi oficiali guvernamentali bulgari.

La rândul său, ministrul bulgar al Energiei, Rossen Hristov, şi-a exprimat speranţa că un memorandum de înţelegere cu Grecia va fi semnat în săptămânile următoare, astfel încât cele două ţări să poată demara lucrul la stabilirea structurii proiectului conductei.

Războiul din Ucraina a aruncat Grecia şi Turcia într-o competiţie geopolitică, în condiţiile în care portul grecesc Alexandroupolis a devenit un hub energetic care permite livrările de gaze spre Bulgaria prin Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). În paralel, Turcia devine noua rută sudică a Rusiei. La o reuniune care a avut loc la Astana în luna octombrie, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat că este pregătit să construiască a patra conductă de gaze spre Turcia, care ar face din Turcia un hub de export pentru gazele ruseşti.

Citește și Norvegia a devansat Rusia, devenind principalul furnizor de gaze al Germaniei, în 2022

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.