Ministrul interimar al Energiei din Bulgaria negociază vineri la Istanbul încheierea unui acord privind accesul pe termen lung la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din ţara vecină Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, transmite Reuters.

Iau parte la discuţii şi şefii companiei de stat Bulgargaz şi ai operatorului de transport a gazelor Bulgartransgaz, în condiţiile în care Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze.

Rusia, care acoperea peste 95% din necesarul de gaze al Bulgariei, a tăiat în aprilie livrările către Sofia deoarece nu au fost efectuate plăţile în ruble.

Un purtător de cuvânt de la Ministerul Energiei din Bulgaria a anunţat că ministrul interimar Rossen Hristov şi directorii generali ai Bulgargaz şi Bulgartransgaz au plecat joi seara la Istanbul.

Înainte de plecare, Hristov le-a spus jurnaliştilor că discuţiile între Bulgargaz şi firma turcă Botas avansează rapid şi speră că va fi încheiat un acord anul acesta.

"Negociem pentru a rezerva capacitate de un miliard de metri cubi (bcm) de gaze pe an la terminalele GNL din Turcia şi pentru tranzitul gazelor prin reţeaua Botas către frontiera noastră. Acest acord este extrem de important, deoarece avem suficiente oferte pentru nave de transport GNL. Ceea ce nu avem este un loc în care să le descărcăm. Suntem ferm decişi să nu mai fim dependenţi de Rusia", a declarat Hristov.

Bulgaria vrea să rezerve până în 2026 capacitate la terminalele GNL din Turcia pentru a importa un miliard metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Capacitatea pentru 2023 va fi mai redusă, deoarece deja Bulgargaz a făcut rezervare la un terminal din Grecia.

Un acord de rezervare a capacităţii şi de tranzit va permite Bulgargaz să încheie propriile contracte de import de gaze cu producătorii GNL din SUA sau Europa, iar compania nu va mai depinde de gazele ruseşti, a explicat Hristov.

În încercarea de a obţine preţuri mai bune, Bulgargaz s-ar putea alătura negocierilor pe care le poartă deja Botas cu producătorii GNL din SUA şi Europa, a adăugat oficialul bulgar.

În prezent, Bulgaria importă un miliard metri cubi de gaze naturale pe an din Azerbaidjan iar restul necesarului, de aproximativ trei un miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, sunt acoperite prin importuri de gaze naturale lichefiate din ţara vecină Grecia.

Conform planurilor Ministerul Energiei, Bulgaria va acoperi o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024 şi o treime din livrările din Azerbaidjan.

Vezi şi: RETROSPECTIVĂ 2022/ Anul în care piaţa de energie a redevenit semi-reglementată, pentru a proteja consumatorii

Statul român a revenit în acest an la controlul pieţei de energie, pentru a proteja consumatorii de creşterile nemaiîntâlnite a facturilor, la doar un an de la dereglementarea totală a pieţei (1 ianuarie 2021). 

Preţurile la energie şi gaze au început să crească încă din toamna anului trecut, ca urmare a revenirii economice post-pandemie şi a creşterii consumului.

Încă din toamna anului trecut, Guvernul a venit cu o schemă de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, urmând ca diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon să fie suportată de la bugetul de stat până la 31 martie 2022. Ordonanţa de atunci, 118/2021, a fost modificată prin Legea 259/2021 şi, începând cu 1 februarie 2022, prin OUG 3/2022, astfel că aproape toţi consumatorii au beneficiat de această plafonare.

Luna aprilie a venit cu o nouă modificare a legislaţiei şi cu emiterea unei noi Ordonanţe de Urgenţă, 27/2022, majora perioada de plafonare până la 31 martie 2023. De asemenea, plafoanele sunt diferenţiate în funcţie de consum. Pentru consumatorii casnici: 0,68 lei pe kWh pentru un consum de până la 100 kWh şi 0,8 lei pentru 100-300 kWh, iar, pentru consumatorii noncasnici, 1 leu pe MWh. La gaze, plafonul a fost stabilit la 0,31 lei pe kWh pentru consumatorii casnici şi 0,37 lei pentru noncasnici.

De la 1 septembrie 2022, legislaţia a fost din nou modificată prin OUG 119/2022, care a introdus un plafon de decontare de 1.300 de lei pentru furnizorii de energie, în condiţiile în care preţurile din piaţa angro erau peste acest nivel. În replică, furnizorii de energie au arătat că ordonanţa îi obligă să înregistreze pierderi şi au început să refuze clienţii care le cereau oferte, dacă aceştia se încadrau în schema de compensare. Aşa au ajuns foarte multe firme să aibă probleme în găsirea furnizorilor de energie şi gaze.

OUG 119/2022 a fost din nou modificată în Parlament şi mai multe categorii de consumatori beneficiază de preţurile cele mai mici. În plus, s-a introdus obligativitatea unor categorii sociale de consumatori să beneficieze de cele mai mici tarife în urma unor declaraţii pe propria răspundere, precum familiile cu trei copii, cele monoparentale sau consumatorii care au echipamente de oxigen.

În paralel, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă, care intră în vigoare din 1 ianuarie şi care extinde până la 31 martie 2025 perioada de intervenţie a statului. În plus, şi piaţa angro devine semi-reglementată: se introduce un mecanism reglementat de achiziţie centralizată a energiei de către OPCOM, operatorul bursei de energie. Practic, OPCOM cumpără de la producători o cantitate de energie în baza prognozei de consum, la preţul de 450 de lei/MWh şi o vinde furnizorilor de energie care au în portofoliu clienţi finali, distribuitorilor de energie şi Transelectrica tot cu 450 de lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.