Joe Biden, noul președinte american, are o agendă economică foarte diferită de cea a lui Donald Trump, mai ales din punct de vedere fiscal și ar putea revizui relația dintre Statele Unite și economia globală.

Urgența: Un program de stimulare de 700 de miliarde de dolari  împotriva Covid-19 și de stimulare a economiei.

Prioritatea lui Joe Biden "Build Back Better" este un program ambițios de luptă împotriva Covid 19 și  de creștere a  producției cu o importantă multiplicare a numărului locurilor de muncă.

 Joe Biden intenționează să reînvie industria americană printr-un plan de investiții în sectoare legate de noile tehnologii, de la mașini electrice la 5G.

700 miliarde dolari sunt afectați în acest sens pentru următorii patru ani: 300 miliarde dolari pentru cercetare și dezvoltare, noul președinte a promis că banii vor merge mai întâi către companiile interne: "Vor fi folosiți pentru a cumpăra produse americane și pentru a sprijini locurile de muncă americane".  400 miliarde dolari pentru achizițiile publice de mijloace de capital "made in SUA", "pentru a cumpăra produsele și echipamentele de care țara noastră are nevoie pentru a moderniza infrastructura, a ne reface stocurile și a ne îmbunătăți securitatea", a afirmat Biden. Programul democrat își propune deasemenea crearea a unui milion de locuri de muncă cu accent pe industria auto ce va deveni 100%  eco până în 2050.

  Pentru a-și susține reformele de mediu, Joe Biden și-a anunțat deja intenția de a reintegra Statele Unite în baza Acordurilor de la Paris. Cu toate acestea, pentru a evita un șoc major pentru activitatea economică a unor state afectate în mod special de industria petrolului și gazelor, aceasta nu intenționează să interzică fracturarea hidraulică și extragerea gazelor de șist în viitorul imediat. Rămâne de văzut cum se va realiza în practică această prevedere dat fiind că înăsprirea propusă a reglementărilor pentru limitarea eliberării metanului și a altor poluanți generați prin această metodă de extracție va reduce în mod inevitabil rentabilitatea unei industrii deja subminată de scăderea prețului petrolului din cauza crizei pandemice. 

Extinderea și modernizarea infrastructurii

Programul Joe Biden acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv rețeaua rutieră, transportul feroviar, rețelele de canalizare, internetul și distribuția de energie, inclusiv instalarea a 500.000 de stații de încărcare pentru vehiculele electrice.

Toate aceste modernizări ar fi o oportunitate de a orienta economia SUA în direcția dezvoltării de noi tehnologii și energie curată. Doar în ceea ce privește drumurile și podurile, 50 de miliarde de dolari sunt luați în considerare doar pentru primul an de mandat al lui Joe Biden.

Protejarea familiilor și a lucrătorilor

Agenda economică a lui Joe Biden include o serie de măsuri pentru clasele de mijloc cu venituri mai mici. Primul pas este de a extinde domeniul de aplicare al asigurării de sănătate pentru toți. În timp ce aproape 10% dintre americani nu aveau acoperire în 2019,  noul președinte vrea să obțină o rată de acoperire de 97%. Fără a specifica încă modalitățile, aceasta intenționează, de asemenea, să abordeze prețul medicamentelor, care este considerat prea ridicat din cauza concurenței scăzute care există în industria farmaceutică.

Pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili muncitori, Joe Biden intenționează să majoreze salariul minim federal la 15 dolari pe oră până în 2025. De asemenea, dorește să combată orice situație care limitează dreptul lucrătorilor de a se sindicaliza prin susținerea unei legi care protejează membrii de sindicat împotriva concedierilor abuzive și prin introducerea de sancțiuni împotriva companiilor care îi clasifică ca independenți pe cei care în realitate sunt salariații lor cu contracte de muncă legale. Este o măsură care își propune să apere principiul negocierii colective pentru a permite lucrătorilor să obțină condiții mai bune de remunerare și de angajare.

  Președintele dorește, de asemenea, să abordeze inegalitățile suferite de femei și minoritățile rasiale pe piața muncii. Planul său include sprijin specific pentru întreprinderile mici conduse de femei și / sau persoane minoritare, care ar putea beneficia în primul rând de faciltăți în cadrul celor 400 miliarde dolari pentru achizițiile publice de mărfuri „made in SUA”.

Creșterea impozitelor pentru a finanța reformele propuse

Un astfel de plan ambițios de redresare necesită, în mod evident, o capacitate de finanțare considerabilă și, prin urmare, o impozitare mai mare. Joe Biden vrea să inverseze o mare parte din reducerile de taxe ale lui Donald Trump, reduceri care au beneficiat în primul rând categoriile bogate ale societății americane. Programul său include creșterea ratei impozitului pe profit de la 21% la 28% și impozitarea profiturilor realizate de companiile americane în filialele lor străine de la  21% la 28%. Pentru veniturile de peste un milion de dolari se propune o creștere a ratei de impozitare de la 37% la 39,6% la fel ca și în cazul câștigurilor de capital și a dividendelor. Un impozit special ar putea fi introdus pentru salariile anuale de peste 400.000 dolari a cărui colectare ar fi exclusiv utilizată pentru finanțarea asigurărilor de sănătate.

 În aceste condiții, Centrul de Politici Fiscale estimează că 93% din povara fiscală suplimentară ar fi în primele 20% ale gospodăriilor și 75% din cele mai bogate 1%.

De la promisiuni la realitate. Condiții necesare realizării programului economic Joe Biden

Analiza economică occidentală consideră programul Build Back Better ca fiind extrem de ambițios pentru condițiile concrete pe care le oferă atât situația internă a SUA, cât și evoluția actuală a mediului economic internațional. Din acest punct de vedere, există încă multe rezerve în interpretarea programului ca fiind un act de politică economică sustenabilă și nu doar un document cu evidentă tentă electorală.

  Profesorul   Alexander Gorlach de la Carnagie Council for Ethics in International Affairs consideră că   majoritatea în Senat îi uşurează lui Joe Biden guvernarea, dar în acelaşi timp îl supune unor presiuni sporite să obţină rezultate pe arena internaţională.

    ”Dacă republicanii ar fi reuşit să-şi păstreze majoritatea în Senat, administraţiei Joe Biden i-ar fi fost mult mai dificil să guverneze. Aşa însă dispune de posibilitatea de a-şi înfăptui rapid şi amplu agenda politică. Acest avantaj se poate însă rapid transforma în contrariul său, fiindcă administraţia Biden nu va putea arunca vina pe nimeni altcineva în caz de eşec. El vrea reîntoarcerea la multilateralism, dar asta nu va însemna dispariţia peste noapte a taxelor vamale punitive, valabile şi pentru produsele europene. Nici războiul comercial cu China nu va putea fi încheiat peste noapte. Şi în timpul mandatului lui Donald Trump, care a făcut din răsputeri reclamă politicii sale anti-chineze, şi care nu oboseşte să spună că a fost un mare succes, SUA nu au reuşit să stopeze transferul de locuri de muncă în China, iar deficitul comercial este neschimbat de mare.”

Relațiile cu China. Obsesia Huawei

Relația cu China devine din ce în ce mai complicată pentru SUA deoarece măsurile de izolare ale Chinei în cadrul economiei mondiale pe care Donald Trump le-a luat prin așa numitul război comercial nu au dat rezultatele scontate. Obsesia lui Trump privind blocarea companiei Huawei prin măsuri politice și nu de natura concurenței pe piață liberă s-ar putea să nu mai fie susținută și de către noua administrație mai ales în condițiile în care partenerii europeni ai SUA par să-și fi schimbat poziția ca urmare a semnării Acordului China -Uniunea Europeană de protejare reciprocă a investițiilor.

  Mai mult decât atât, conflictul dintre cele două puteri nu a afectat atât de grav economia Chinei şi nici nu a redus substanţial interesul investitorilor, astfel încât să se poată vorbi despre o grea lovitură dată intereselor economice chineze. Dimpotrivă, economia chineză este iarăşi în avânt, după reculul din primăvară, provocat de Coronavirus.

  Conform Agenției Reuters preluată de HotNews la 18.01.2021,” economia chineză a luat viteză în ultimul trimestru al anului trecut, creșterea consemnată depășind estimările, această țară încheind dificilul an 2020 într-o formă remarcabil de bună și fiind pe cale să crească și mai mult în 2021, deși pandemia continuă să lovească restul lumii.

Producția internă a crescut cu 2,3% în 2020, arată statisticile FMI , ceea ce înseamnă că este singura economie majoră din lume ce a evitat o scădere anul trecut.

China va continua să meargă mai bine decât celelalte economii mari anul acesta, PIB-ul urmând să crească cu 8,4%, un nivel nemaiatins în ultimul deceniu. A doua cea mai mare economie a lumii i-a surprins pe mulți cu viteza revenirii după criza Coronavirusului, mai ales în condițiile în care Beijingul a avut de gestionat și relațiile tensionate cu Statele Unite pe tema relațiilor comerciale, dar și pe alte fronturi.
Măsurile stricte au limitat mai repede epidemia de Covid-19 decât în alte țări, iar activitatea economică a fost ajutată și de măsurile de stimulare guvernamentale și de fabricile care au crescut producția pentru livrări în multe țări afectate de pandemie.

PIB-ul Chinei a crescut cu 6,5%, an la an, în trimestrul IV, arată datele Biroului Național de Statistică, mai rapid decât avansul de 6,1% estimat. În trimestrul III, creșterea fusese de 4,9%.”

   Joe Biden nu pare pregătit să renunțe la lupta economică și comercială a lui Donald Trump împotriva Chinei. Prin urmare, nu trebuie să ne așteptăm ca majorările tarifare instituite de predecesorul său să fie anulate în viitorul apropiat. Această bătălie ar trebui, totuși, să se desfășoare, atât în formă, cât și în substanță.

  În loc să ia măsuri unilaterale care ar fi urmate imediat de represalii costisitoare, președintele intenționează să se reangajeze în Organizația Mondială a Comerțului și să utilizeze această pârghie internațională pentru a face presiuni asupra Chinei pentru a îndeplini standardele internaționale. Tocmai prin negocierea pentru o lege internațională mai strictă a muncii și standarde de mediu, Joe Biden și-ar arata disponibilitatea de a proteja locurile de muncă americane de importurile din țările cu costuri reduse.

Chiar dacă președintele Joe Biden va continua, eventual pe un ton mai ponderat, războiul comercial cu China, rezultatele nu vor fi la nivelul pe care SUA și-l dorește, deoarece anul 2020, așa după cum s-a prezentat mai sus, a adus Chinei avantaje suplimentare nu doar prin creșterea economică unicat pe care a înregistrat-o în perioada de pandemie, dar și prin modul în care practica relațiilor economice internaționale a infirmat -prin lipsa rezultatelor- unele idei care au stat la baza unor decizii luate de către fosta Administrație Donald Trump. Una dintre acestea este cea a relocalizărilor din China în ideea asigurării securității de aprovizionare.

Un studiu realizat de asigurătorul de credite Coface și Institutul Rexecode, încearcă să deseneze ceea ce ar putea fi noua hartă a unei economii globale, care a fost zguduită de criza Covid-19. Una dintre concluzii este aceea că perspectiva ca întreprinderile să își mute activitățile masiv "acasă", cu alte cuvinte pe teritoriul lor național, este puțin probabilă.

  Mai mult decât atât, fenomenul "relocărilor" maschează un proces mai complex decât simpla mutare a unei fabrici din  China. După a arătat Thomas Friedman în celebra sa carte  ” The World is Flat” ( 2005) ceea ce s-a observat în ultimii douăzeci de ani este o fragmentare a lanțului valoric, nu o relocare a lui, ceea ce face ”mutarea” nu doar dificilă, dar și ineficientă. Fabricarea multor produse este astfel defalcată în mai multe etape, răspândite pe întreaga planetă în funcție de avantajele respective oferite de diferitele țări care alcătuiesc acest lanț valoric.

   O echipă de la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, condusă de  Janet Godsell, a publicat recent rezultatele unui studiu amplu pe această temă.

  Rezultatele arată că, doar 13 % dintre societăți s-au mutat direct, dar 52% au realocat resurse de-a lungul lanțului lor valoric pentru a reflecta evoluțiile locale.  Nu relocarea, ci tendința de a realoca resursele și sarcinile în diferite grade ale lanțului valoric din întreaga lume este tendința actuală a evoluției lanțurilor valorice în condițiile pandemiei.

  Este încă un aspect care arată că politica promovată de administrația Donald Trump pentru excluderea Chinei din lanțurile valorice la nivelul economiei globale nu poate da rezultatele dorite ci, din contră a condus la accentuarea tendințelor multilateralismului comercial evidențiate nu doar prin Acordul China-UE, ci și prin semnarea Acordului de liber schimb între cele 25 de țări sud-est asiatice.

Rămâne de văzut cum va acționa Administrația Joe Biden în contextul acestor noi evoluții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.