Cele două Camere ale Parlamentului au privilegiul de a-și vota singure bugetele, iar Guvernul nu se poate opune alocării acestor sume. Pe principiul ”cine împarte, parte își face”, deputații și-au majorat constant bugetul după ieșirea din criză, într-un cu mult peste rata inflației sau a creșterii economice, astfel că povara Camerei asupra finanțelor publice s-a accentuat considerabil. Creșterea cheltuielilor a fost justificată și prin necesitatea reparațiilor la Palatul Parlamentului, aflat în administrarea Camerei, însă majoritatea cheltuielilor este reprezentată de cele de personal.

Vremea bugetelor ”de criză”

Bugetul Camerei Deputaților pe 2013 a fost de 198 de milioane de lei, iar cel aprobat pentru 2019 a ajuns la 490,7 milioane de lei, deși între timp numărul parlamentarilor a scăzut față de legislatura anterioară, de la peste 400 la circa 339, astfel că ar fi trebuit  să scadă și cheltuielile pe cat de deputat.

Citește și: Pensii speciale. Ministrul Budăi spune lucrurilor pe nume

În 2014, deja bugetul a fost mărit la 222 de milioane, însă președintele de atunci al Camerei, Valeriu Zgonea, tot nu era mulțumit. ”Este un buget de criză. Tot ce este sub 240 de milioane este buget de criză”, spunea Zgonea. În 2015, bugetul a crescut la 236 de milioane, dintre care 169,5 de milioane erau doar pentru plata salariilor și indemnizațiilor. În 2016, bugetul a crescut spectaculos peste ”pragul de criză” de care vorbea Zgonea, ajungând la 340 de milioane.

Privilegiile ne apasă greu

Anul 2017 este singurul an în care bugetul a fost redus, ajungând la 299 de milioane, însă a fost și primul an de funcționare al actualei legislaturi, cu un număr mai mic de deputați. În 2018, creșterea a fost din nou spectaculoasă, cu o sumă alocată de 436,2 milioane de lei, dintre care 28,5 milioane reprezentau fondul pentru plata pensiilor speciale ale foștilor parlmantari și foștilor funcționari publici, și ei admiși între timp în casta ”specialilor” cu  pensii de serviciu. 

Pe 12 decembrie, Camera și-a aprobat bugetul pe 2019, din nou pe creștere, până la nivelul de 490 de milioane. Cele 20,6 milioane alocate cheltuielilor legate de exercitarea președinției române a Consiliului Uniunii Europene nu acoperă întreaga diferență față de cele 436,2 milioane cheltuite anul trecut. Numărul de salariați ai Camerei în aceste an este de 1.820, din care 329 de funcţii de demnitate publică alese, 713 funcţii publice parlamentare, inclusiv înalţi funcţionari publici parlamentari, 778 funcţii contractuale, iar pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii au fost prevăzute 148 de posturi. Fondul pentru pensii speciale a ajuns la 30,8 milioane, din care sunt plătiți 508 foști deputați. În cazul a 46 dintre ei, pensia depășește 9.300 de lei pe lună.

Și creșterile indemnizațiilor actulilor deputați apasă greu asupra contribuabililor. Indemnizația este calculată acum în funcție de salariul minim pe economie astfel încât orice majorare a acestuia le aduce bani în plus  și deputaților carre au acum o leafă aproape de 10.000 lei lunar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.