Buget 2024. Cum se împart banii. Ministerele care primesc sumele cele mai mari

DCBusiness Team |
Data actualizării: | Data publicării:

Coaliția de guvernare negociază sumele de bani pe care ministerele vor trebui să îi primească în anul 2024.

Ministerul Economiei - 668 milioane de lei, mai mult cu 105%

Ministerul Educației - 22 mld. lei, cu 61% mai mult

Ministerul Dezvoltării - 4,8 mld. lei, cu 59% mai mult

Ministerul Familiei - 108 mil. lei, cu 42% mai mult

Ministerul Cercetării - 960 mil. lei, cu 37% mai mult

Ministerul Sănătății - 4,7 mld. lei, cu 36% mai mult

Ministerul Mediului - 615 mid. lei, cu 31% mai mult

Ministerul Finanțelor - 2 mld. lei, cu 28% mai mult

Ministerul Transporturilor - 30 mld. lei, 27% în plus

Ministrul Culturii - 250 mil - cu 23% mai mult

Ministerul Apărării - 4 mld lei, cu 11% mai mult

Ministerul Afacerilor Externe - 6,4 mld. lei, 6 % în plus

Ministerul Afacerilor Interne - 146 mil, 1% mai mult

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că România ar urma să aibă în anul 2024 a doua creştere economică din Europa, de 3,4%.

Premierul a menţionat, la Digi 24, că s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi că a discutat cu acesta despre proiectul de buget şi despre efectele măsurilor adoptate deja.

"Avem un buget sustenabil. Avem o economie care se susţine foarte bine. Cred că vom avea a doua creştere economică din Europa anul viitor, de 3,4%. Avem această abordare, corectă din punctul meu de vedere, investiţiile să depăşească cu mult deficitul asumat. Acesta e primul an, anul viitor va fi al doilea an. Am prins la investiţii 7,3%, respectiv 25 de miliarde de euro. E un record. Vorbim şi de procent din PIB, dar vorbim şi de nominal, fiindcă PIB-ul a crescut şi pe real. Am introdus deflatorul şi am scăzut, ca să aflăm realul. Şi anul viitor, PIB-ul va creşte iarăşi cu aproape 150 de miliarde", a afirmat Ciolacu.

Premierul a menţionat că datoria publică va scădea în anul 2024 cu 1-2 puncte procentuale.

"Prin această mărire a PIB-ului, datoria publică va scădea unul sau două puncte procentuale. Şi este şi normal. Cu alte cuvinte, rămânem cel puţin la acelaşi nivel de datorie. Anul viitor - şi a fost una dintre discuţiile cu domnul guvernator, cum e normal - nu vor fi probleme în ce priveşte datoria la dobânzi şi la plăţi. Eu nu pot să ies, să mă duc la băncile de unde ne-am împrumutat să le spun: 'Ştiţi, nu am făcut eu datoria'. A încercat cineva, prin Brazilia, când avea cea mai mare datorie publică. Pe de altă parte, sunt ţări care au datorie peste 100% a PIB-ului. (...) Italia, Portugalia. A avut şi Spania 114. Dar am vorbit cu premierul Pedro Sanchez şi cu fostul prim-ministru al Portugaliei. Am zis: 'Noi, când ne-am dus la Comisie am explicat că datoria publică şi deficitele se duc în primul rând în investiţii'. Asta este cheia. Se multiplică investiţiile în economie, cu componente de consum", a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

El a adăugat că în România există două milioane de pensionari în pragul sărăciei, iar pensia medie este de 2.100 de lei. Prin recalcularea din septembrie se va ajunge la o pensie medie de 2.800 de lei. În acest sens, a adăugat că ministrul Muncii "nu a ştiut să explice foarte bine" procentul mediu cu care vor fi majorate pensiile.

"Nu a spus nimeni că se majorează cu 40%. Dacă cineva a spus, poate nu a ştiut să explice foarte bine. Sunt pensii care cresc şi cu 40%. Certitudinea este că avem o nouă lege a pensiilor, acceptată în primul rând ca şi jalon îndeplinit de Comisia Europeană. Avem o lege care trebuie respectată, respectiv pensiile se indexează la începutul anului cu media ratei inflaţiei din anul anterior, care este de 13,8%. Se aplică la toată lumea, mai puţin la partea specială a pensiilor, (...) (unde se indexează, n.r.) doar partea de contribuţie. Dacă partea specială depăşeşte partea de contribuţie, atunci se scade din partea de contribuţie şi se echilibrează", a mai afirmat Marcel Ciolacu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.7317
Diferența 0.0147
Zi precendentă 4.717
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.7317 RON
GBP flag1 GBP = 5.9743 RON
CHF flag1 CHF = 5.3535 RON
AUD flag1 AUD = 3.0801 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3872 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0307 RON
NOK flag1 NOK = 0.4280 RON
SEK flag1 SEK = 0.4288 RON
XAU flag1 XAU = 405.9099 RON
Monede Crypto
1 BTC = 468358.67RON
1 ETH = 16022.96RON
1 LTC = 429.50RON
1 XRP = 6.56RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.59%
6 luni: 5.63%
12 luni: 5.68%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17302.900.63%
BET-BK3221.640.41%
BET-EF929.350.69%
BET-FI60662.120.61%
BET-NG1219.650.92%
BET-TR38161.220.63%
BET-TRN37092.260.63%
BET-XT1485.430.59%
BET-XT-TR3220.460.59%
BET-XT-TRN3136.900.59%
BETAeRO921.78-0.46%
BETPlus2560.280.63%
RTL38306.500.68%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
NoMy - smt4.5.3
pixel