”Ei sunt obligați să construiască bugetul cu un deficit mic și, până la urmă, se ajunge la un buget foarte mare. Problema cu ”cât își propun” să aducă bani la buget, cu gradul de colectare, este cel mai mic din Uniunea Europeană. Nu știm dacă a crescut cu 0,01% sau 1 punct procentual, pentru că un punct procentual înseamnă mult. Dar nu a crescut spectaculos, pentru că am fi aflat. Ar fi ieși ministrul Finanțelor din biroul său și ne-ar fi spus ceva despre creșterea gradului de colectare.
Știu că s-a discutat în coaliție să se meargă pe un deficit cât mai mic, bazându-se, după cum spuneam, și pe PNRR și pe fonduri europene. Reducerea cheltuielilor nu s-a întâmplat nici anul acesta, pentru că în continuare se fac angajări la stat. Nu pot fi reduse cheltuielile dacă vor crește veniturile la stat cu 10%, vor crește veniturile demnitarilor cu 10%, vor crește toate salariile. De unde să reducă? Ce să facă? Să reducă de la investiții? Desigur, se poate. Sau să fie investiții sub 7%. Dar nu au fost nici acolo, pentru că au fost 5%. Deci una este pe hârtie, altceva este bugetul real și eu cred că forma pe care o vom vedea la final va fi total schimbată față de ceea ce s-a creionat acum”, a spus Elena Cristian la România TV.
Trei surse de venit
Pe de altă parte, analistul DCBusiness a arătat că ”sunt trei surse foarte bune de venituri pe care s-au bazat și în acest an. Din păcate, anul acesta nu au reușit să-și atingă țintele sub nicio formă, nici la creșterea economică record, așa cum a fost programată la începutul anului, nici la fondurile europene. Știm bine că, pe actualul exercițiu bugetar, nu sunt gata nici ghidurile la această oră și încă se lucrează la toate acestea. Abia în septembrie anul viitor se preconizează că vor veni primii bani din acest exercițiu, iar cu PNRR-ul stăm cum stăm.
Acestea sunt sursele de venituri. Dacă banii vor veni și vor fi bani suficienți pentru tot ceea ce și-au propus guvernanții, vom vedea. Deocamdată, proiectul de buget este proiect, potrivit legii el trebuie depus în Parlament cel mai târziu pe 14 noiembrie și adoptat până la începutul lunii decembrie. Au fost doi ani, dacă îmi amintesc bine, în ultimii 30, în care s-a întâmplat asta. Am avut și în martie-aprilie bugetul. Eu sunt foarte curioasă ce se va întâmpla în Parlament cu proiectul de buget, fiind o majoritate PSD-PNL, și vreau să văd ce se va întâmpla cu toate acele amendamente. În fiecare an sunt zeci de mii de amendamente și sunt curioasă cum va arăta legea bugetului la finalul dezbaterilor din Parlament și al votul final“, a spus, la România TV, Elena Cristian, analist DC Business.
Un proiect de supraviețuire
Într-o intervenție la același post de televiziune, profesorul de economie Mircea Coșea a atras atenția asupra unei declarații pe care ”liderii politici o fac în mod permanent, și anume că va exista nici o creștere de taxe și impozite. Dar nu este adevărat. Impozitele și taxele cresc și la nivel local și la nivel național. Sunt eliminate anumite facilități, ceea ce înseamnă tot o creștere a impozitelor și taxelor.
În privința pensiilor, ele sunt o dovadă clară a lipsei de performanță pe care o are economia românească. În momentul în care nu poți să ridici pensiile până la nivelul inflației declarate, cea oficială, nu cea reală, înseamnă că nu ai capacitate de finanțare. Nici în acest buget, deși se spune că este un moment istoric din punctul de vedere al creșterii investițiilor, eu nu văd nici un fel de orientare spre o restructurare a economiei românești și în domeniul creșterii valorii adăugate, a locurilor de muncă bine plătite și, în consecință, a contribuțiilor la bugetul de pensii. Este un buget de supraviețuire care nu are capacitatea de a arăta direcția în care trebuie să se îndrepte economia și se merge pe niște date care sunt chiar discutabile”, a subliniat profesorul Coșea.
Citește și Credite bugetare pentru ministere, în 2023. Cine a câștigat, cine a pierdut
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.