În articolul publicat luni, guvernatorul a reiterat, printre altele, că în ciuda succesului economic pe care Ungaria l-a înregistrat între 2010 şi 2019, până la finalul anului 2019 ţara nu a atins vârful istoric din 1936, când - după Trianon - Ungaria s-a aflat în cel mai apropiat punct faţă de dezvoltarea statelor din Europa de Vest, respectiv de dezvoltarea medie a statele membre UE de acum. Atunci, Ungaria a atins aproape 83% din media "UE", în timp ce la finalul anului 2019 s-a aflat la numai 73%.

În opinia sa, un motiv decisiv îl reprezintă deficienţele funcţionării statului, în special punctele slabe ale funcţionării guvernului. "Dacă este să facem o comparaţie cu concurenţii noştri, în Ungaria performanţa economică medie de până acum a izvorât dintr-o performanţă medie a guvernului, în acest deceniu. Altfel spus, performanţa de recuperare a Ungariei a fost doar una medie, deoarece eficienţa operaţiunilor de stat a fost una medie", a explicat.

Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei a tras 12 concluzii pentru deceniul 2010-19 şi în urma gestionării actuale a crizei economice. Printre altele, a constatat că între 2010 şi 2013, centrul pentru politici economice a funcţionat eficient, iar Ministerul Economiei Naţionale a realizat atât o reformă bugetară, cât şi o schimbare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. În opinia sa, schimbările instituite în 2013 cu privire la banca centrală au fost, de asemenea, unele corecte.

Mugur Isărescu anunță SCUMPIRI majore până la sfârșitul anului

Potrivit lui Matolcsy, o greşeală a fost faptul că în 2013 a fost schimbat şeful centrului de politici economice cu un ministru al finanţelor, iar mai apoi, desfiinţarea Ministerului Economiei Naţionale şi încredinţarea politicii economice Ministerului Finanţelor. "Acest lucru a pus punct principiilor de centru dreapta; interesul bugetar nu poate reprezenta o busolă a politicilor economice”, a mai spus Matolcsy.

Această schimbare a creat "un vid de politică economică", pe care prim-ministrul a încercat să îl rezolve personal, iar consiliul economic, la nivel de instituţie. Lucru care a eşuat. Din exterior, Banca Naţională a Ungariei nu a putut - şi nici nu era posibil - să umple golul din politicile economice, iar în cadrul guvernului nu a existat o instituţie care să fie autorizată şi capabilă să facă acest lucru, a mai explicat oficialul.

Din 2018, a început un nou mandat de guvernare, dar acesta nu era, nici în continuare nu este, centrat pe politici economice, astfel încât Ministerul Finanţelor a fost obligat să preia această funcție. Noul minister înfiinţat, Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei a primit o listă prea lungă de sarcini, dar fără să devină un centru al politicilor economice. Nici nu putea fi, pentru că a primit sarcini prea multe în plus faţă de sarcina sa principală - aceea de a se concentra pe domeniile inovaţiei/cercetării şi dezvoltării/învăţământului superior/industriei de apărare, sarcini care ar fi trebuit să fie rezolvate de centrul de politici economice - ţinut la distanţă de interesul bugetar anual - dacă ar fi existat aşa ceva, a spus György Matolcsy.

Guvernatorul a spus că atunci când în 2020 a lovit criza, Banca Naţională a Ungariei şi sistemul financiar au gestionat cu succes criza economică, ministerul responsabil cu fluxul de capital străin a funcţionat bine, Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei a pregătit cu succes condiţiile necesare pentru ca recuperarea să meargă bine, dar lipseşte, în continuare, un creier care să analizeze politicile economice ale guvernului şi care să fie un centru de acţiune. Astfel, gestionarea crizei economice are doar rezultate medii până acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.