Comisia Europeană va prezenta miercuri o strategie ambițioasă de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la accidente nucleare și pandemii, până la atacuri hibride, terorism sau război. Documentul, aflat în pregătire de mai multe luni, vizează creșterea capacității Uniunii Europene de anticipare și reacție rapidă în fața unor situații excepționale care depășesc posibilitățile de răspuns ale statelor membre.
Strategia va fi prezentată într-o conferință de presă comună de către vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, Roxana Mînzatu, și comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, imediat după aprobarea în Colegiul comisarilor UE.
Răspuns comun la amenințări majore
Noua strategie europeană își propune să aducă „valoare adăugată” în coordonarea între statele membre și în schimbul de informații și bune practici. Deși autoritățile naționale și locale rămân primele responsabile pentru intervenția în caz de urgență, Bruxellesul subliniază că, în fața unor evenimente tot mai complexe – cum sunt incendiile forestiere, inundațiile masive sau atacurile asupra infrastructurii critice – nicio țară nu poate reacționa eficient de una singură.
„Statele membre nu mai pot face față singure unor evenimente precum inundaţii majore, incendii forestiere sau atacuri hibride”, a declarat comisarul Hadja Lahbib în timpul unei vizite la portul Anvers, din nordul Belgiei, unde a analizat modul în care este pregătită infrastructura logistică a UE pentru astfel de scenarii.
72 de ore de autonomie: recomandări pentru cetățeni
Potrivit publicației El Pais, care a avut acces la un proiect al strategiei, documentul va include și recomandări directe către populație. Bruxellesul ar urma să ceară ca toate gospodăriile din UE să dețină rezerve minime pentru 72 de ore de autonomie: apă potabilă, alimente neperisabile, medicamente de bază și baterii. Scopul este ca fiecare cetățean să fie pregătit să supraviețuiască fără ajutor extern timp de cel puțin trei zile, în caz de criză majoră.
Este o măsură inspirată de modele deja aplicate în țări precum Suedia sau Finlanda, care au integrat conceptul de „reziliență civilă” în cultura publică.
Strategie inspirată din lecțiile trecutului recent
Strategia vine pe fondul intensificării riscurilor la nivel european – fie că vorbim de războiul din Ucraina, de atacurile cibernetice asupra rețelelor energetice sau de lecțiile pandemiei de COVID-19. Într-un raport recent, fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a subliniat nevoia urgentă de consolidare a pregătirii atât în plan civil, cât și militar în interiorul Uniunii.
Comisia Europeană mizează astfel pe crearea unui cadru comun de reacție și pe o mai bună coordonare între instituții, fără a înlocui autoritatea statelor naționale, dar sprijinindu-le în mod concret în fața unor crize care nu mai țin cont de granițe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.