În vigoare din 1998, Tratatul privind Carta Energiei, care numără peste 50 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană, permite investitorilor să dea în judecată guvernele pentru politici care le pun în pericol investiţiile lor în sectorul energetic. Însă în ultimii ani prevederile acestui tratat au fost utilizate de companiile din sectorul combustibililor fosili şi cele din domeniul energiilor regenerabile pentru a da în judecată guvernele pentru modificările aduse cadrului de reglementare care pun în pericol randamentele companiilor de pe urma anumitor investiţii.

Franţa, Germania, Ţările de Jos, Polonia şi Spania au anunţat deja că intenţionează să se retragă din Tratatul privind Carta Energiei, ceea ce creşte presiunile la adresa Bruxelles-ului să coordoneze o retragere la nivelul întregii Uniuni Europene. Italia s-a retras din acelaşi tratat încă din 2016.

Potrivit unui document transmis ţărilor membre, şi consultat de Reuters, Comisia Europeană susţine că "cea mai adecvată" opţiune ar fi ca UE şi cele 27 de state membre să se retragă din Tratatul privind Carta Energiei.

"O retragere a UE şi Euratom din Tratatul privind Carta Energiei pare a fi inevitabilă", se precizează în documentul consultat de Reuters. Documentul subliniază că aceasta nu este poziţia oficială a Executivului comunitar dar reflectă opiniile sale preliminare şi îşi propune să ghideze discuţiile dintre ţările membre cu privire la paşii următori.

Comisia Europeană precizează că mai mulţi factori au condus la această concluzie.

Anul trecut, membrii Tratatului privind Carta Energiei au căzut de acord asupra unor reforme, însă ţările UE le-au respins, ceea ce înseamnă că tratatul nereformat, cu protecţiile puternice ale investiţiilor, continuă să se aplice.

Partea rămasă din Tratat ar "submina în mod clar" obiectivele climatice ale UE, susţine Comisia Europeană.

Având în vedere numărul ţărilor care s-au retras în mod individual, renegocierea Tratatului nu pare a fi fezabilă, adăugă Executivul comunitar.

Însă o ieşire a Uniunii Europene din Tratatul privind Carta Energiei ar necesita sprijinul a cel puţin 15 state membre precum şi cel al Parlamentului European, care şi-a exprimat deja susţinerea faţă de această idee.

Chiar dacă ţările semnatare se retrag, există o "clauză de caducitate" care face ca Tratatul privind Carta Energiei să protejeze actualele investiţii în combustibili fosili timp de 20 de ani. În consecinţă, ţările UE ar putea cădea de acord între ele să nu aplice această clauză, având în vedere că majoritatea investiţiilor energetice de pe teritoriile lor sunt făcute de companii din UE. Însă ţările membre vor fi nevoite să ajungă la un acord similar şi cu alte semnatare ale tratatului, precum Japonia, Azerbaidjan sau Marea Britanie, pentru a evita posibilele procese viitoare.

"Deocamdată nicio ţară semnatară din afara UE nu a semnalat că ar fi deschisă la o astfel de soluţie", se precizează în documentul Comisiei Europene, ce urmează a fi discutat marţi de diplomaţii statelor membre. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.