Legea „suveranității” încalcă regulile UE

Comisia Europeană a declarat joi că noua lege privind „suveranitatea” din Ungaria încalcă normele UE privind confidențialitatea, libertatea de exprimare și libertatea de asociere. Legea permite sancționarea persoanelor și organizațiilor considerate o amenințare la adresa suveranității naționale — un concept vag definit — și care sunt acuzate că folosesc finanțări externe pentru a influența procesele politice. Cei vizați pot fi supuși amenzilor și chiar pedepselor cu închisoarea.

„Legea încalcă mai multe libertăți fundamentale ale pieței interne”, a afirmat Comisia. Deși Bruxelles-ul a cerut deja modificări la începutul anului, „majoritatea problemelor semnalate” rămân nesoluționate.

Prim-ministrul Viktor Orbán, aflat la putere de 14 ani, a intrat în mod repetat în conflict cu instituțiile europene din cauza deteriorării treptate a drepturilor civile și a statului de drept în Ungaria. Orbán și-a construit o reputație de lider al unui regim autointitulat „iliberal”, fiind adesea folosit drept model de politicieni de dreapta, inclusiv de Donald Trump, fostul președinte al SUA și actual candidat la președinție.

UE cere o soluționare rapidă

Comisia Europeană intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să solicite „ca cazul să fie tratat rapid, inclusiv, dacă este necesar, printr-o procedură accelerată”, conform declarației purtătoarei de cuvânt Jördis Ferroli. Aceasta a subliniat că UE ia foarte în serios încălcările drepturilor fundamentale și impactul pe care legislația ungară îl are asupra cetățenilor europeni.

Îngrijorări legate de represiunea opoziției

Dániel Hegedűs, cercetător la Fondul German Marshall, un think-tank american cu sediul la Berlin, a avertizat asupra potențialului abuz al legii: „Guvernul și-a extins mijloacele pentru a reprima disidența. Acest instrument a fost creat tocmai pentru a fi folosit. Vom vedea mai multă supraveghere a criticilor regimului și o campanie mediatică împotriva lor, dar rămâne de văzut dacă vor exista și cazuri penale.”

Chiar și așa, guvernul de la Budapesta respinge acuzațiile. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orbán, a descris acțiunea Comisiei ca fiind motivată politic, afirmând că agenția însărcinată cu aplicarea legii ungare „nu are puteri de autoritate de stat, deci nu ar putea încălca legile fundamentale”.

Mai multe conflicte juridice între Bruxelles și Budapesta

Decizia Comisiei de a ataca legea „suveranității” vine în contextul unei serii de alte acțiuni legale pe care Bruxelles le desfășoară împotriva guvernului ungar. O problemă majoră este o lege adoptată anul trecut de Ungaria, care pedepsește ușor traficanții de persoane, ceea ce, conform Comisiei, face mai dificilă combaterea migrației ilegale în UE.

„Sancțiunile reduse aplicate celor condamnați pentru infracțiuni de trafic de migranți nu sunt nici eficiente, nici descurajante”, a subliniat Comisia, criticând abordarea Ungariei față de migrație. De altfel, Orbán s-a remarcat de-a lungul anilor prin retorica sa inflamatoare împotriva migranților, pe care îi vede ca o amenințare fundamentală la adresa compoziției sociale și culturale a Europei.

Recent, Curtea de Justiție a UE a obligat Budapesta să plătească 200 de milioane de euro și o amendă zilnică de 1 milion de euro pentru nerespectarea unei decizii privind protecția solicitanților de azil.

Taxe discriminatorii împotriva companiilor străine

În plus, Bruxelles-ul a inițiat și alte acțiuni împotriva Ungariei, vizând un regim fiscal special, despre care UE susține că impune costuri suplimentare incorecte companiilor străine, încălcând legislația europeană.

Conflictul fiscal a fost declanșat de o plângere depusă la începutul anului de lanțul de supermarketuri austriac Spar, care a acuzat guvernul ungar că introduce taxe discriminatorii. Printre acestea se numără o taxă de 4,5% care vizează veniturile retailerilor deținuți de străini și o obligație de a reduce prețurile la anumite produse, impuneri despre care compania austriacă susține că sunt nejustificate și încalcă principiile pieței libere.

Concluzie: Orbán versus UE – o poveste fără sfârșit?

Tensiunile dintre guvernul lui Orbán și Bruxelles par să fie departe de a se încheia, pe măsură ce noi conflicte juridice se adaugă pe lista deja lungă. Deși Budapesta se apără afirmând că legislațiile sale sunt menite să protejeze suveranitatea națională, UE vede în acestea o încălcare clară a drepturilor fundamentale și a normelor pieței comune. Cazul legii „suveranității” reprezintă doar un nou capitol în această lungă și complicată relație între Ungaria și restul Uniunii Europene. Cum se va termina această bătălie juridică și politică rămâne de văzut, dar cert este că miza este una semnificativă atât pentru viitorul Ungariei, cât și pentru cel al Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.