Cu două zile înaintea votului din Camera Comunelor privind acordul de ieșire a Marii Britanii din UE, prim-ministrul Theresa May nu pare să fi obținut sprijinul necesar pentru adoptarea sa astfel că, în momentul de față, ieșirea fără acord în martie este scenariul cel mai plauzibil. Deocamdată, Brexit-u nu este ”o poveste de succces” pentru eurosceptici, astfel că au devenit mai prudenți.
Alexander Gauland, copreşedinte al partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principalul partid de opoziție, şi-a avertizat duminică partidul şi i-a cerut să nu solicite un calendar concret al ieşirii Germaniei din Uniunea Europeană, transmite DPA. "Cred că nu este înţelept să mergem la alegeri cu o solicitare maximală", le-a spus el delegaţilor reuniţi în oraşul Riesa (estul Germaniei) pentru o conferinţă a partidului care stabilește candidații și strategia pentru alegerile europarlamentare.
Citește și:
Din ce în ce mai mulți britanici regretă Brexit-ul. Cine afirmă acest lucru
Dacă ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar va duce la turbulenţe pe termen scurt şi la probleme economice, acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra alegătorilor germani la viitoarele alegeri, a apreciat el. Inițial AfD intenționa să propună un termen de 5 ani pentru ieșirea Germaniei din blocul european, în cazul în care nu sunt adoptate o serie de măsuri de reformare a Uniunii.
Acesta este doar ultimul din pașii înapoi făcuți de partidele antisistem după ce Marea Britanie a decis prin referendum să iasă din UE. Frontul Național din Franța, condus de Marine Le Pen, a renunțat la susținerea Frexit-ului și abandonării monedei euro în mai 2017, după ce liderul nu a reușit să câștige alegerile prezidențiale în fața lui Macron. În pofida amplorii mișcării ”Vestelor Galbene”, Frontul Național nu a anunțat revenirea la proiectul ieșirii din UE.
Citește și:
Brexit alungă sute de miliarde de dolari din Marea Britanie
Proiectul Grexit are mai puțini susținători ca niciodată, după ce criza datoriilor Greciei s-a diminuat în intensitate. Syriza, partidul premierului Tsipras, a abandonat complet orice discuții pe această temă, iar partidul de extremă dreapta Zorii Aurii, susținător fervent al secesiunii de UE, se confruntă cu o scădere a popularității, iar lideri ai săi încă sunt judecați pentru formarea unei organizații criminale.
Euroscepticism, în limite moderate
Problemele Brexit-ului au domolit și discuțiile legate de Nexit, numele sub care este cunoscut proiectul ieșirii Olandei din UE. Partidul Libertății lui Geert Wilders, principalul susținător al secesiunii, este al doilea partid olandez ca reprezentare în Parlament, însă este relativ izolat pe scena politică.
În pofida unor relații tensionate cu Bruxelles-ul și nemulțumirilor legate de unele politici europene, guvernele din Ungaria și Polonia nici nu vor să ia în calcul o eventuală ieșire din Uniunea Europeană. Până și partidul maghiar Jobbik a renunțat la acest obiectiv. O altă ”oaie neagră” a UE, Italia, nu pune în discuție apartenența la Uniune, chiar dacă partidele de guvernământ, La Lega și Mișcarea 5 Stele, au diverse grade de euroscepticism, maximul pus în discuție fiind renunțarea la euro și revenirea la liră.
În restul țărilor europene, ieșirea din Uniunea Europeană este asumată ca obiectiv de către formațiuni politice marginale, cu influență redusă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.