"Am discutat liniile mari ale bugetului pentru anul 2024. Prima componentă de buget este cea cu referire la cheltuielile cu pensiile, atât pe componenta de ajustare a acestora cu inflaţia de la 1 ianuarie, cât şi recalcularea de la data de 1 septembrie pentru cuprinderea acestor sume în buget, lucru pe care l-am menţionat în cadrul şedinţei pentru a avea siguranţa sursei de finanţare pentru aceste tipuri de cheltuieli. Deci, banii pentru ceea ce înseamnă atât ajustarea, cât şi recalcularea pensiilor au fost cuprinşi în proiectul de buget pentru anul 2024. Apoi, al doilea lucru este cel cu privire la drepturile profesorilor şi la ceea ce înseamnă cheltuielile suplimentare ale bugetului de stat, urmând ca să se convină asupra mecanismului de ajustare şi de indexare sau majorare a salariilor profesorilor în zilele următoare şi să avem, din acest punct de vedere, o decizie finală. Aici discutăm de impactul bugetar suplimentar pe care l-au generat şi îl generează revendicările profesorilor pentru majorările salariale", a afirmat Boloş, după şedinţa grupului parlamentar al PNL.

Boloş a mai spus că în bugetul pe 2024 vor fi cuprinse şi investiţiile, mai ales pentru programul Anghel Saligny.

"Cu toţii şi în unanimitate colegii din cadrul Partidului Naţional Liberal au fost de acord pentru ca Programul Anghel Saligny să fie susţinut în anul 2024, fiind proiecte de infrastructură folositoare pentru ceea ce înseamnă comunităţile locale", a mai spus ministrul.

El a adăugat că PNL este un apărător al pilonului 2 de pensii.

"Al patrulea lucru este cel cu privire la pilonul 2 de pensii, mai ales la solicitarea potrivit căreia să evităm orice discuţii pentru ceea ce înseamnă impozitarea progresivă sau orice tip de impozitare a contribuţiei la pilonul 2 de pensii, Partidul Naţional Liberal rămânând un apărător al pilonului 2 de pensii şi al susţinerii tuturor celor care contribuie la pilonul 2 de pensii", a mai spus Boloş.

Potrivit ministrului, discuţiile au fost concentrate asupra elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli.

"Pe partea de venituri, anul 2024, aşa după cum se cunoaşte, va fi anul cu zero creşteri de impozite şi taxe. Deci, va fi un an în care vom beneficia de predictibilitate pentru ceea ce înseamnă bugetul şi execuţia bugetară şi mediul de afaceri va putea să îşi ia în calcul un plan de afaceri cu elemente de predictibilitate şi stabilitate în anul 2024", a adăugat Marcel Boloş.

El a precizat, în privinţa surselor de finanţare, că va intra în vigoare legea 296 cu măsurile fiscal-bugetare care au fost aprobate prin asumarea răspunderii guvernamentale la sfârşitul lunii septembrie şi la nivelul Ministerului de Finanţe se derulează, în prezent, un amplu proces de implementare a măsurilor de digitalizare, respectiv modulele de fraudă.

Potrivit lui Boloş, vor fi implementate proiectele de digitalizare pentru factura electronică, începând cu data de 1 ianuarie 2024, pentru casele de marcat fiscale, căreia îi va fi implementat modulul de fraudă.

"Odată cu aprobarea bugetului de stat în Guvern, pe lângă Ordonanţa trenuleţ, vom avea şi Ordonanţa care va reglementa modalitatea de contabilizare a acestor venituri suplimentare pe care le obţinem de pe urma digitalizării şi, sigur, aici mai adaug sistemele informatice pe care urmează să le implementăm, împreună cu module de fraudă pentru e-transport, pentru sigiliul electronic al mărfii, pentru decontul de TVA, care va fi cu data de 1 iulie precompletat de către Finanţe, fără ca să mai aibă posibilitatea contribuabilului să declare operaţiuni care nu întotdeauna sunt conforme cu realitatea. Şi prin aceste măsuri pe care le-am gândit la nivelul Ministerului de Finanţe, prin digitalizare, intenţionăm să încasăm aceste sume suplimentare la buget, pe care noi ne aşteptăm să fie de ordinul miliardelor de lei", a adăugat Boloş.

El a mai spus că bugetul pe anul 2024 este "total diferit" faţă de cel precedent.

"Vom avea nou aceste module de fraudă pe care le implementăm şi care vor însoţi sistemele informatice naţionale, vorbesc de casele de marcat electronice, vorbesc de factura electronică, vorbesc de sigiliul electronic. Aveţi răbdare până la definitivarea proiectului de buget şi atunci o să vin cu sumele", a mai spus Boloş.

El a precizat că deficitul pentru anul 2023 va fi, după cum a fost estimat, de 5,5% din PIB.

Întrebat de câţi bani vor fi nevoie pentru majorarea salariilor din educaţie, Boloş a spus că este vorba de 4,6 miliarde lei.

"Să nu uitaţi că noi mai avem un domeniu pe care nu l-am valorificat, este cel al veniturilor nefiscale şi domeniul redevenţelor este unul la care vom veni cu reglementări în curând, încât să putem să avem cât mai mulţi bani încasaţi la buget şi să ne onorăm aceste obligaţii", a mai spus ministrul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.