"Astăzi a fost ultima zi pentru adoptarea de acte normative care privesc jaloanele şi ţintele de pe trimestrul III pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Fac precizarea că nu toate jaloanele şi ţintele de pe trimestrul III, în număr de 24, se închid prin acte normative pe care Guvernul trebuie să le aprobe. Din cele 24 de jaloane şi ţinte, şase sunt cu acte normative care trebuiau adoptate până astăzi, conform sarcinii trasate de primul ministru. În perioada următoare, până pe data de 30 septembrie, celelalte jaloane şi ţinte se închid fie prin lansarea de apeluri de proiecte, fie prin lansări de licitaţii, fie prin ordine de ministru care sunt necesare pentru ca să putem să avem date cele 24 de jaloane şi ţinte duse la bun sfârşit. Din punctul de vedere al Cererii de plată numărul unu, Comisia Europeană a emis avizul pozitiv pentru ca aceasta să înainteze către comitetele de specialitate ale Consiliului EcoFin al Uniunii Europene. Luni (26 septembrie, n.r.) avem primul comitet de specialitate pentru analiza primei cereri de plată pe care am depus-o, care funcţionează pe lângă Consiliul Uniunii Europene, şi aşteptăm, apoi, planificarea pentru cel de-al doilea comitet şi ulterior aprobarea în Consiliul Ecofin. Din acest punct de vedere, Cererea de plată numărul unu a parcurs toate etapele procedurale de care era nevoie pentru ca România să încaseze prima cerere de plată. Sper ca, în prima jumătate a lunii octombrie, să vină aprobarea din partea Consiliul Ecofin pe prima cerere de plată. Banii ar trebuie să intre imediat după aprobare, în a doua, a treia zi", a precizat Marcel Boloş.

Potrivit ministrului de resort, România pregăteşte cea de-a doua cerere de plată, ce ar urma să fie transmisă către Comisia Europeană, în luna octombrie.

"(...) cea de-a doua cerere de plată o pregătim. Are ca şi lună de referinţă pentru trimiterea ei la Comisie octombrie. Această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde de euro cuprinde cele 51 de jaloane şi ţinte aferente trimestrului I şi II al anului 2022. Din acest punct de vedere trebuie să pregătim pachetul de documente pe care le solicită Comisia şi inclusiv ceea ce înseamnă contracte de finanţare pe care le mai avem de încheiat, astfel încât documentaţia să fie completă şi să putem să intrăm în proces de analiză pentru Cererea de plată numărul doi. Împreună cu prefinanţarea de 3,79 miliarde de euro, în acest an din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 9,2 miliarde de euro sunt planificaţi pentru a fi încasaţi de România, alături de ceea ce mai avem pe Politica de Coeziune din programele operaţionale pe care le avem în implementare în momentul de faţă, care sunt aferente perioadei de programare 2014 - 2020, unde targetul fixat la începutul anului acesta a fost de 4,6 miliarde de euro. Discutăm, deci, despre aproximativ 14 miliarde de euro pe care ar trebui să îi avem, cel puţin din perspectiva documentelor întocmite, până la sfârşitul anului şi apoi încasarea lor, treptată, la bugetul României", a menţionat demnitarul.

Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte a treia cerere de plată, depunerea ar urma să aibă loc în cursul anului viitor.

"Sper ca, odată cu sfârşitul lunii septembrie, pentru tot ceea ce înseamnă jaloanele şi ţintele aferente trimestrului III să putem să închidem acest trimestru, care a fost unul ce a avut un număr rezonabil de jaloane şi ţinte, pentru că urmează trimestrul IV unde numărul de jaloane şi ţinte creşte exponenţial, fiind vorba de 55 de task-uri pe care le avem de îndeplinit şi pentru care ar urma să depunem Cererea de plată numărul trei, în cursul anului viitor," a explicat sursa citată.

Comisia Europeană a anunţat pe data de 15 septembrie că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României, în valoare de 2,6 miliarde euro, din care 1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Forul european a transmis Comitetului economic şi financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul şi urmează să ţină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni.

În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuţiei financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.