Potrivit sursei citate, maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic, iar realizatorii studiului atrag atenţia că, din cauza aerului poluat, în România se pierd mai mulţi ani de viaţă sănătoasă decât în India.

Astfel, aerul poluat omoară anual peste 23.000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecţii respiratorii inferioare şi boală pulmonară obstructivă cronică.

Observatorul Român de Sănătate (ORS) a analizat activitatea autorităţilor locale din cele mai mari zece oraşe româneşti şi acţiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Conform concluziilor cercetării, niciuna dintre marile primării din România nu a reuşit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acţiunile antipoluare.

Astfel, în timp ce primăriile care acţionează cel mai decis în direcţia reducerii poluării sunt cele din Cluj-Napoca, Timişoara şi Galaţi, cel mai puţin preocupate de reducerea poluării şi efectele acesteia asupra sănătăţii locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanţa şi Craiova.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, acesta este cea mai aglomerată capitală europeană şi se situează pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), incluse în raportul ORS, relevă faptul că valoarea costurilor anuale generate la bugetul sănătăţii în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier este de 1,12 miliarde de euro. În acelaşi timp, maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic, în ţara noastră.

Statistica oficială a OMS şi a Comisiei Europene arată că traficul supra-aglomerat din marile oraşe din România s-a transformat într-o gravă problemă de sănătate publică. Astfel, România este a 5-a ţară ca număr de ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza poluării aerului din cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE). Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere şi doar în anul 2016 un număr de 23.960 decese premature s-au produs în România din cauza poluării cu particule în suspensie (PM10). În plus, 8.430 decese premature se produc din cauza poluării cu NOx, principala sursă de poluare fiind traficul rutier.

În 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind maşini diesel poluante, menţionează sursa citată.

Punctual, raportul ORS precizează că, în Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depăşite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului. Ca frecvenţă a depăşirilor valorilor de poluare maxim admise, Capitala este pe locul doi, cu 44 de zile de depăşiri, urmată de Braşov, unde valorile maxim admise au fost depăşite timp de 40 de zile, în anul 2017.

În acest context, datele statistice arată că opt dintre cele mai mari primării din România au achiziţionat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu motoare Diesel, deşi organizaţiile internaţionale de sănătate avertizează în privinţa efectelor nocive asupra sănătăţii a acestor vehicule. Bucureşti, Braşov şi Cluj sunt oraşele cu cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori, în 2017, în timp ce la nivel de judeţ, zonele urbane din Timiş, Bihor şi Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de maşini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori.

Pe de altă parte, raportul citat menţionează că doar trei primării au cumpărat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică.

Cât priveşte transportul nemotorizat, documentul ORS notează că marile oraşe din România au, în medie, doar 22,3 kilometri de piste de biciclete, acest mijloc de deplasare fiind utilizat în special în acele oraşe aşezate în zonele de câmpie.

În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiţie cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în Bucureşti.

Toate datele care stau la baza raportului "Clasamentul eficienţei împotriva poluării" au fost obţinute în urma cererilor adresate autorităţilor locale sau din surse oficiale, precum: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), Institutul Naţional de Statistică - INS (pentru numărul de locuitori), Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (raport pe anul 2016).

Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizaţi în cinci domenii: Intervenţii economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor), Intervenţii administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor), Intervenţii comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor), Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor) şi Indicatori direcţi de poluare a aerului (20% din scor).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.