România și provocările integrării europene
În deschiderea discursului său, Chirițoiu a subliniat că România nu este întotdeauna percepută ca un partener egal în cadrul Uniunii Europene. „De multe ori, noi, românii, avem sentimentul că Europa este ceva ce ni se întâmplă, mai degrabă decât un proiect la care contribuim activ,” a declarat acesta, punctând că implicarea insuficientă în etapele pregătitoare ale proceselor decizionale din UE afectează capacitatea României de a influența politicile europene.
Chirițoiu a atras atenția asupra nevoii de a participa mai activ la dezbaterile europene și de a apăra interesele naționale într-un mod mai eficient. El a dat ca exemplu succesul recent obținut în cadrul Curții Europene de Justiție în cazul pachetului de mobilitate, considerat discriminatoriu față de companiile de transport românești.
Succesul României în contextul energetic și economic
Un alt punct important din discurs a fost legat de realizările României în sectorul energetic și în dezvoltarea economică. Chirițoiu a evidențiat faptul că România a avut un rol semnificativ în integrarea gazului și a energiei nucleare în mixul energetic european. „Este un succes al diplomației noastre că am reușit să impunem aceste soluții ca parte a soluțiilor europene”, a subliniat președintele Consiliului Concurenței.
El a mai amintit că în ultimii zece ani România a înregistrat o dublare a standardului de viață, un progres semnificativ care, în opinia sa, ar trebui să fie mai des adus în discuție pentru a demonstra capacitatea de adaptare și creștere economică a țării.
Nevoia de reforme și de integrare a piețelor
Chirițoiu a avertizat că, în contextul actual, Europa trebuie să se adapteze la noile provocări economice și geopolitice. „Avem nevoie de o Europă mai integrată, în special în domeniul energiei și al telecomunicațiilor,” a spus el, accentuând că prețurile ridicate la energie afectează competitivitatea Europei în ansamblu. O soluție propusă de Chirițoiu este crearea unor capacități transfrontaliere mai eficiente și implicarea mai activă a instituțiilor europene în gestionarea infrastructurii energetice.
România în noua realitate europeană
În încheiere, Chirițoiu a făcut apel la realism în ceea ce privește poziționarea României și a Europei pe scena mondială. „Europa reprezintă doar 5% din populația globală, iar ambițiile noastre trebuie să fie ajustate în funcție de realități,” a concluzionat acesta, sugerând că Europa ar trebui să colaboreze mai strâns cu alte economii majore ale lumii, în loc să încerce să se impună ca lider unic în reglementări globale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.