Implementarea unei noi legi a salarizării pentru sectorul public este aproape imposibilă, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS). Potrivit acestora, restricțiile bugetare prevăzute de Guvern și dificultățile întâmpinate în aplicarea Legii 153/2017 îngreunează considerabil orice inițiativă de reformă în salarizarea angajaților din sectorul public.

Obiectivele planului bugetar structural

Planul bugetar structural adoptat de Guvern urmărește două obiective majore: reducerea deficitului bugetar până în 2031 și stabilizarea datoriei publice pe un trend descendent. Însă, până în 2029, datoria publică va continua să crească, ajungând la un maxim de 62,9% din PIB, conform datelor prezentate de BNS. „Deficitul excesiv, estimat să revină în 2025, va impune respectarea strictă a prevederilor Legii responsabilității fiscal-bugetare (Legea 69/2010), inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal și asistență socială”, precizează reprezentanții sindicali.

Înghețarea cheltuielilor

Potrivit BNS, din 2025, datoria publică a României va depăși plafonul de 55% din PIB, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare. Aceasta va duce la înghețarea cheltuielilor totale de personal și a celor privind asistența socială pe termen lung, măsură care ar putea fi menținută aproape un deceniu. „Înghețarea cheltuielilor totale cu salariile și asistența socială ar putea dura până în 2034”, subliniază BNS.

În aceste condiții, spațiul fiscal pentru noi majorări salariale în sectorul bugetar va fi practic inexistent. În plus, sindicatele avertizează că limitările impuse de acest plan bugetar vor menține salariile din administrația publică într-un impas, în care creșterile salariale devin improbabile.

Reforma salarizării în PNRR

În pofida acestor provocări, reforma salarizării în sectorul public face parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). BNS a precizat că această reformă își propune modificări structurale în modul de remunerare a angajaților din sectorul public, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.

Sindicatele atrag atenția că o astfel de reformă, deși necesară, este greu de implementat simultan pentru toate categoriile profesionale. BNS subliniază că planul urmărește evitarea unor dezechilibre între diferitele categorii de salariați, dar limitările bugetare impun amânări și restricții.

„Pentru a fi implementată corect, reforma salarizării trebuie să respecte plafoanele de cheltuieli de personal, lucru dificil de realizat în contextul actual”, se arată în comunicatul BNS.

Reducerea graduală a cheltuielilor de personal

În cadrul planului bugetar structural, Guvernul și-a propus o reducere treptată a cheltuielilor de personal ca procent din PIB, de la 9,3% în 2024 la 8,3% în 2031. Sindicatele avertizează că această scădere va fi resimțită puternic în 2025, când se estimează o ajustare de 0,4 puncte procentuale din PIB. „În termeni reali, cheltuielile de personal vor scădea cu aproximativ 2%”, explică BNS, menționând că nivelul din 2024 ar putea fi atins din nou abia în 2027.

BNS consideră că această reducere a cheltuielilor cu personalul, dublată de limitările bugetare, va afecta atât numărul angajaților, cât și structura posturilor disponibile în sectorul public. Sindicatele prevăd, astfel, o reducere a numărului de angajați în administrația publică și o reorganizare a activităților pentru a respecta limitele impuse de politica de resurse umane.

Problema crizei salariale

Un alt aspect care influențează cheltuielile de personal este reprezentat de câștigurile salariale obținute în instanță de diverse categorii profesionale, care au contestat aplicarea Legii 153/2017. Acest fenomen, considerat de BNS ca fiind în creștere, creează o presiune suplimentară asupra fondurilor alocate pentru salarii, în special pentru că obligațiile financiare rezultate din decizii judiciare trebuie onorate.

În același timp, BNS consideră că aceste diferențe de salarizare, influențate de hotărârile judecătorești, amplifică tensiunile și discrepanțele salariale între angajații din sectorul public.

Lipsa criteriilor de performanță

Sindicatele subliniază că performanța administrației publice rămâne o problemă nerezolvată. Indicele european de „Eficiență a Guvernului” (Government Effectiveness), care măsoară calitatea serviciilor publice, gradul de independență față de presiunile politice și calitatea implementării politicilor, reflectă, potrivit BNS, deficiențe majore în sectorul public din România. Această situație este agravată de lipsa unor criterii clare de performanță, ceea ce face ca munca din administrația publică să nu fie direct corelată cu productivitatea și calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.