BNR vrea să amâne legea pensiilor

Antonia Popescu |
Data publicării:
Valentin Lazea precizează că este părerea lui
Valentin Lazea precizează că este părerea lui

Amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1,775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%, a declarat, miercuri, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-o conferinţă de specialitate.

'Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capabilă a aduce deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%. De altfel, Legea pensiilor prevede, în mod interesant, că ea, legea, intră în vigoare la 1 septembrie 2021, deci atunci are ea termenul de intrare în vigoare, cu excepţia creşterii care s-a făcut deja la 1 septembrie 2019 şi creşterii care intră în vigoare de la 1 septembrie 2020. Deci, din punct de vedere strict formal, nu trebuie modificat decât aliniatul 2, litera b din toată legea. Altceva poate să rămână acolo. Prorogarea creşterii cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creştere mult mai mică, de ordinul a câtorva procente, deci o creştere totuşi, care oricum va reprezenta o creştere, şi nu o reducere a pensiilor actuale, care oricum va duce la depăşirea deficitului de 3%, dar cu puţin peste această valoare, nu cu două sau trei procente, care oricum va fi finanţată din bani pe statul român nu îi are. Adică din împrumuturi din ce în ce mai scumpe, pentru că toată această Lege a pensiilor se bazează pe bani pe care statul român nu îi are pur şi simplu', a spus Valentin Lazea.

Mircea Coșea, despre amânarea legii pensiilor

Potrivit acestuia, mulţi decidenţi, dar şi cetăţeni, îşi închipuie că o ajustare bugetară de 2,5% - 3% din PIB este 'floare la ureche' şi că se poate face prin colectarea mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar şi aşa mai departe, însă aceasta este o opinie greşită. El a atras atenţia că 0,1% din PIB înseamnă un miliard de lei, iar 'a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adică 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro înseamnă că trăieşti pe altă lume'.

Valentin Lazea a arătat că măsura de taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult un miliard de lei la buget în fiecare an, o colectare mai bună a TVA ar putea însemna cel mult 5 miliarde de lei, dacă e urmărită cu multă perseverenţă timp de mai mulţi ani, iar revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un miliard de lei. La fel, concedierea a 5% dintre bugetari, adică 60.000 de oameni, ar aduce cel mult 0,6% din PIB. Toate aceste măsuri adunate înseamnă 1,2-1,3% din PIB, a spus acesta, iar dacă sunt aplicate anul viitor 'o mai scoatem la capăt', însă 'ce te faci în 2021?'.

Economistul-şef al BNR a subliniat, în cadrul conferinţei, că în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 rezultă un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din acest an şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. Majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021. Cifrele nu implică o recesiune, iar PIB-ul va creşte robust în aceşti ani.

'Şi, ca să fie cireaşa de pe tort, calculele de mai sus nu iau în consideraţie o altă bombă cu fitilul aprins care stă sub bugetul consolidat al României şi anume planificata recorelare a pensiilor presupusă a avea loc în 2021 pentru a corecta inegalităţile dintre persoane ieşite la pensie în ani diferiţi, corelare care va adăuga un deficit suplimentar, repet necesar a fi finanţat prin împrumuturi externe, de circa un punct procentual din PIB, astfel încât, în 2022, deficitul ar fi de 6,5% din PIB. Astea sunt cifrele. Asta e aritmetica!', a susţinut Valentin Lazea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9772
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.9772
USD
Azi 4.5116
Diferența -0.0943
Zi precendentă 4.6059
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9772 RON
USD flag1 USD = 4.5116 RON
GBP flag1 GBP = 5.9419 RON
CHF flag1 CHF = 5.2235 RON
AUD flag1 AUD = 2.8609 RON
DKK flag1 DKK = 0.6671 RON
CAD flag1 CAD = 3.1881 RON
HUF flag1 HUF = 0.0124 RON
JPY flag1 JPY = 0.0308 RON
NOK flag1 NOK = 0.4384 RON
SEK flag1 SEK = 0.4661 RON
XAU flag1 XAU = 453.3570 RON
Monede Crypto
1 BTC = 370044.32RON
1 ETH = 8038.14RON
1 LTC = 369.27RON
1 XRP = 9.05RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %

Comunicate de presa

Negocieri / FOTO: Freepik

Microsoft România negociază primul Contract Colectiv de Muncă

Protecție, stabilitate și formare profesională...

Gabriel Blăniță, Colliers

Tot mai puțini români își permit o locuință. Chiria, o alternativă

Doar 73% dintre românii din mediul urban...

ANAF / Foto: DCBusiness

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel