Banca Naţională a României (BNR) lansează, luni, în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii.
Potrivit unui comunicat al BNR, aversul monedei prezintă turlele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe şi Palatul Culturii din Timişoara, stema României, inscripţia "ROMANIA" în arc de cerc, valoarea nominală "10 LEI" şi anul de emisiune "2023".
Reversul monedei prezintă clădiri din Piaţa Unirii din Timişoara, Domul Romano-Catolic, stema oraşului şi inscripţiile "TIMISOARA" şi "CAPITALA EUROPEANA A CULTURII".
Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent şi vor fi însoţite de broşuri de prezentare şi de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.
Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.
Monedele din argint cu tema Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Din aceeaşi categorie: Adrian Vasilescu (BNR): Investiţiile străine au fost dintotdeauna în istoria României un factor de finanţare a dezvoltării durabile
Investiţiile străine au fost dintotdeauna în istoria României un factor de finanţare a dezvoltării durabile, susţine Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).
Potrivit acestuia, în 2021, fluxul net al investiţiilor a ajuns la 9 miliarde de euro.
"Stocurile şi fluxurile de investiţii străine au crescut continuu. În 2021, de pildă, am ajuns la un flux net de aproape 9 miliarde de euro. Este foarte mult pentru România la ora asta şi pentru că investiţiile străine au fost dintotdeauna în istoria României un factor de finanţare a dezvoltării durabile din această ţară. Sigur că problema investiţiilor străine este privită diferit de problema remiterilor. Remiterile sunt trimise de ai noştri, ai noştri tineri care fac PIB pentru alte ţări şi sunt cam patru sau cinci milioane, foarte mulţi, oameni în general cu forţă de muncă puternică, cu chef de muncă şi cu participare activă la crearea bunăstării acolo unde lucrează ei. Faptul că la ora asta stocul de capital străin investit în România a depăşit 100 de miliarde arată că domină net competiţia cu remiterile celor care fac PIB pentru ale ţări. 2007-2008, primii doi ani în Uniunea Europeană, au fost şi anii cu cele mai mari trimiteri. 6,1 miliarde în 2007 şi tot atâtea în 2008. De atunci, însă, lucrurile au luat diferite contururi. 2009 a fost primul an de criză şi înjumătăţirea remiterilor. 2010 a fost un an greu pentru România, un an cu situaţii financiare complexe. A fost nevoie de o măsură pentru tăierea salariilor la bugetari cu 25%, creşterea cu cinci puncte procentuale a TVA-ului, care a determinat o inflaţie puternică în 2010 şi tocmai în 2010 avem cea mai mare scădere a remiterilor din străinătate. Şi cam pe aici se învârt, între două şi trei miliarde de euro până în 2018. De fapt, până în 2017. Din 2017 a început o creştere a acestor remiteri, patru miliarde, cinci miliarde, dar de 5,6 miliarde nu s-a trecut niciodată. Iar în 2022 chiar avem o scădere. Pe nouă luni avem situaţia: 4,7 miliarde", a spus Adrian Vasilescu, la conferinţa "Finanţarea României".
El a declarat că remiterile din străinătate contribuie la două aspecte: la sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor din România şi la investiţii.
Adrian Vasilescu a adăugat că remiterile se fac simţite şi în dinamica cursului valutar. Astfel, în fiecare an, de Crăciun şi Paşte, leul se întăreşte pe piaţa valutară, dar mai ales după Sfânta Maria. Atunci vin foarte mulţi tineri să petreacă în România. Tot după această sărbătoare mulţi români se întorc în ţară pentru a se căsători şi aduc foarte mulţi bani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.