„Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi pe pieţele externe în valoare de aproximativ 5,9 miliarde euro, de influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat în valoare de 1,4 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe pieţele interne şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară", notează raportul BNR. 

Conform BNR cifrele furnizate se referă la datoria externă a României și oferă o imagine asupra evoluției acesteia în primele patru luni ale anului 2023. Iată principalele aspecte evidențiate:

• Datoria externă totală a României se ridică la 109,1 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 10,4% față de 31 decembrie 2022.

• Creditele intra-grup reprezintă 44 de miliarde de euro, în scădere față de nivelul de 45,7 miliarde de euro înregistrat la sfârșitul anului 2022.

• Datoria externă pe termen lung constituie 107,5 miliarde de euro (70,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,1% față de finele anului 2022.

• Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 45,5 miliarde de euro (29,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8% față de sfârșitul anului 2022.

• Rata serviciului datoriei externe pe termen lung în perioada ianuarie - aprilie 2023 a fost de 14,8%, față de 16,2% în anul 2022. Aceasta indică ponderea pe care serviciul datoriei o reprezintă în veniturile generate de țară.

• Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2023 a fost de 5,2 luni, față de 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Acesta indică perioada estimată în care datoria externă poate fi acoperită cu exporturi.

• Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la Banca Națională a României la 30 aprilie 2023 a fost de 92,9%, în creștere față de 80,2% la 31 decembrie 2022. Acesta arată capacitatea țării de a-și acoperi obligațiile imediate.

Datoria administratiei publice se referă la împrumuturile și datoriile pe care le înregistrează guvernele centrale, guvernele locale sau alte instituții publice în numele unui stat. Aceste împrumuturi pot fi contractate pe termen scurt sau lung și pot fi în moneda națională sau în valută străină.

Administratia publica poate lua împrumuturi pentru a finanța cheltuieli curente sau de capital, precum salarii, proiecte de infrastructură, servicii publice, sănătate, educație și alte nevoi publice. Motivele pentru care un guvern ar contracta împrumuturi pot include necesitatea finanțării deficitului bugetar, finanțarea proiectelor de dezvoltare, stimularea economică sau gestionarea crizelor financiare.

Datoria administratiei publice poate fi finanțată prin emiterea de obligațiuni guvernamentale sau prin împrumuturi de la instituții financiare interne sau externe, cum ar fi băncile sau organizațiile internaționale. Aceste împrumuturi trebuie rambursate în termenii și condițiile convenite, inclusiv plata dobânzii aferente.

Este important ca administratia publica să gestioneze în mod responsabil datoria, având în vedere capacitatea de rambursare, costurile dobânzilor și sustenabilitatea fiscală pe termen lung. O datorie publică excesivă sau insustenabilă poate crea dificultăți economice și poate afecta ratingul de credit al unui stat, ceea ce poate conduce la creșterea costurilor de împrumut și la restricții financiare.

În România, datoria administratiei publice este monitorizată de Ministerul Finanțelor Publice și este supusă regulilor și limitelor stabilite de lege pentru a asigura o gestionare prudentă a finanțelor publice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.