Activele financiare ale administrațiilor publice, raportate la produsul intern brut (PIB), au crescut în ultimul trimestru al anului 2024 cu 0,5 puncte procentuale față de perioada similară din 2023, ajungând la 27,5% din PIB, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În ciuda acestei evoluții pozitive, angajamentele financiare au avansat într-un ritm mult mai rapid, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a necesarului de finanțare al statului.

Active în creștere datorită lichidităților din emisiunile de titluri

Creșterea activelor financiare a fost susținută în principal de majorarea stocului de numerar și depozite, care a crescut cu 21,3%, ajungând la 7% din PIB, în contextul încasărilor obținute în urma emisiunilor de titluri ale Ministerului Finanțelor. Acestea au fost realizate în special în euro și au contribuit semnificativ la consolidarea poziției de lichiditate a statului.

Alte componente ale activelor financiare au avut evoluții mixte:

Creditele acordate au crescut ușor, la 2,3% din PIB (+0,1 pp).

Participațiile și acțiunile s-au menținut la un nivel constant de 10,2% din PIB.

Alte conturi de primit, care includ taxe, impozite și creanțe comerciale, au scăzut la 7,9% din PIB, în coborâre cu 0,2 pp.

Datoria publică: o creștere accelerată până la 63% din PIB

Dacă partea de active oferă o imagine aparent favorabilă, partea de pasive conturează o creștere semnificativă a datoriilor publice. Angajamentele financiare ale administrațiilor publice au crescut cu 4,9 puncte procentuale, până la 63% din PIB la final de 2024. Cea mai mare parte a acestei creșteri provine din:

Titlurile de stat: +4,4 pp, până la 42,6% din PIB, emise pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei.

Creditele guvernamentale: în creștere cu 23,1% în termeni absoluți și cu 0,1 pp relativ, până la 9,1% din PIB, în special prin programul Tezaur10, destinat populației.

Alte conturi de plătit: în scădere cu 0,4 pp, până la 10,2% din PIB, în contextul derulării cheltuielilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Deficitul net de finanțare s-a adâncit

În ciuda majorării activelor, necesarul net de finanțare al administrațiilor publice a crescut în ultimul trimestru al anului 2024, ajungând la 3,3% din PIB, față de 2,1% în aceeași perioadă a anului anterior.

Pe componente:

• Administrația centrală a înregistrat un deficit de 2,7% din PIB (față de 1,9% în T4 2023).

• Administrațiile locale au înregistrat o ușoară îmbunătățire, cu un necesar de finanțare de 0,3% din PIB, în scădere de la 0,4%.

• Administrațiile de securitate socială au trecut de la o capacitate de finanțare de 0,3% în T4 2023 la un deficit de 0,3% în T4 2024.

Concluzie: între lichiditate și presiune fiscală

Datele publicate de BNR subliniază o dinamică dezechilibrată între acumularea de lichidități și creșterea angajamentelor financiare. Pe de o parte, statul pare să gestioneze eficient resursele disponibile prin emisiuni de titluri, dar pe de altă parte, ritmul accelerat de îndatorare și creșterea necesarului net de finanțare sugerează o presiune fiscală în creștere și un context macroeconomic vulnerabil.

Aceste tendințe vor rămâne în centrul atenției în 2025, mai ales în contextul încercărilor de consolidare bugetară, a cerințelor europene privind deficitul și a provocărilor generate de un an electoral și geopolitic complicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.