Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile mai şi iunie, însă riscurile la adresa acestuia ar putea să se reamplifice în condiţiile unui dezechilibru extern în accentuare şi ale incertitudinii asociate consolidării bugetare, dar şi în perspectiva politicilor monetare ale Fed şi BCE , potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 iulie 2022.

"Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile mai şi iunie, comportament cu implicaţii favorabile asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională. Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice şi să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare şi la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât şi la perspectiva politicilor monetare ale Fed şi BCE, precum şi la diferenţialul semnificativ al ratei dobânzii locale faţă de ţările din regiune, în condiţiile continuării creşterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria", se arată în documentul publicat luni.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea accelerată din perioada recentă a principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare, sub impactul pasului mărit de majorare a ratei dobânzii de politică monetară din luna mai şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă, dar şi pe fondul aşteptărilor privind creşterea ratei dobânzii-cheie, potenţate de mesajele BNR şi de deciziile băncilor centrale din regiune.

S-a arătat că randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat, la rândul lor, traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadenţele scurte şi medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe pieţele de obligaţiuni antrenat de expectaţiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi în condiţiile deteriorării mai pronunţate a sentimentului investitorilor financiari faţă de regiune.

Sub influenţa acestor evoluţii, precum şi ca urmare a majorării mai consistente a IRCC în debutul trimestrului II, rata medie a dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat considerabil ascensiunea în lunile aprilie şi mai. Creşterea a fost sensibil mai pronunţată în cazul celei din urmă, reflectând inclusiv majorările de pe segmentul populaţiei, astfel încât ecartul dintre cele două categorii de rate medii ale dobânzii a atins în luna mai un minim istoric, au sesizat unii membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au observat că procesul de creditare a rămas intens în primele două luni ale trimestrului II, inclusiv pe fondul sporirii necesarului de finanţare a activităţii curente a firmelor, în actualul context. Prin urmare, dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească, ajungând la 16,5% în luna mai, în condiţiile în care menţinerea relativ constantă a variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei - cu un sprijin în creştere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale - a fost însoţită de o nouă accelerare a creşterii creditului în valută. Similar lunilor precedente, plusul de dinamică a fost adus aproape integral de împrumuturile societăţilor nefinanciare, dar cu aportul ambelor componente, de această dată. Pe ansamblu, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut constantă, la 72,7%.

În schimb, masa monetară a consemnat noi scăderi de dinamică anuală în acest interval, însoţite de mutaţii structurale evidente, mai cu seamă în luna mai, care s-ar putea consolida în viitorul apropiat, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului. Potrivit opiniilor exprimate, aceste evoluţii au ca explicaţii relocări de portofolii ale populaţiei înspre titluri de stat, asociate cu realocări ale deţinerilor de lichiditate ale populaţiei şi firmelor către depozite la termen în lei - pe fondul accelerării creşterii ratelor dobânzilor aferente - dar şi probabila manifestare temporară a unei cereri de consum anterior reprimată, mai ales în cazul serviciilor de turism extern, se arată în minuta BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, la începutul acestei luni, în unanimitate, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75%, de la 3,75%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75%, de la 4,75% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75%. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.