În ultimii doi ani, nici o singură femeie director general nu a fost numită la una din principalele 30 de bănci europene, chiar dacă în acest interval au fost înlocuiţi aproape jumătate dintre directorii generali ai acestora, arată datele consultate de Bloomberg.

Şi studiul publicat marţi de compania de rating DBRS Morningstar arată că diversitatea de gen s-a îmbunătăţit la nivelul Consiliului de Administraţie dar este în urmă în privinţa poziţiilor de conducere executivă.

Germania, cea mai mare economie din Europa, este la coada clasamentului (pe penultimul loc) în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în Consiliile de Administraţie. În 43 de instituţii, femeile deţin 12% din funcţiile de director general, toate fiind numite înainte de 2020.

"Sunt necesare acţiuni pentru a atinge o paritate de gen mai ridicată în privinţa posturilor importante de conducere", se arată în studiu. Acesta susţine că nivelul ridicat de diversitate la locul de muncă îmbunătăţeşte inovarea şi implicarea angajaţilor, "existând dovezi că firmele cu nivel ridicat de diversitatea de gen au rezultate financiare mai bune decât concurenţa".

Printre cele 14 bănci care şi-au schimbat directorul general din 2020 se află nume importante în finanţele globale, cum ar fi Barclays Plc, Credit Suisse AG, HSBC Group, Santander SA şi UBS AG.

Multe dintre cele mai mari bănci din Europa au promis în mod repetat să sporească diversitatea de gen în rândul angajaţilor lor de top, problema devenind o sursă majoră de îngrijorare în rândul acţionarilor şi autorităţilor de reglementare. Confruntate cu oportunitatea de a transforma cuvintele în fapte când apar posturi de conducere vacante, creditorii continuă să aleagă bărbaţi în detrimentul femeilor.

Schimbare la Legea pensiilor. Pensionare la 40 sau 45 de ani pentru unii angajați

Inițiativa legislativă, dacă va fi aprobată și publicată în Monitorul Oficial va aduce o reparație pentru o categorie de angajați care a fost neglijată până acum.

În expunerea de motive se spune că se are în vedere statisticile care relevă faptul că după vârsta de 40 de ani condiţia fizică, inclusiv musculatura dansatorilor şi soliştilor de balet, este deteriorată fără a mai putea face faţă prezentării spectacolelor la un nivel artistic de înaltă calitate sau de mai lungă durată şi faptul că în rândul salariaţilor dansatori din instituţiile de profil se constată că după vârsta de 45 de ani, aceştia se află cel puţin 8 luni din an în concedii medicale sau pe tratamente de recuperare a leziunilor la ligamente şi fracturilor, se consideră că pensionarea dansatorilor şi soliştilor de balet trebuie făcută în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute pentru balerini şi acrobaţi, în legislaţia actuală.

În acest moment, unele ansambluri angajează „dansatori”, iar în altele sunt încadraţi drept „balerini”. Astfel, pentru persoane care au acelaşi tip de activitate, condiţiile de pensionare sunt diferite, există, aşadar, o mare inechitatea în sistem.

Corpurile de balet din ansamblurile folclorice profesioniste susţin această modificare legislativă şi reclamă o gravă discriminare pentru angajaţii  dansatori şi solişti balet. Trebuie menţionat faptul că performanţele tehnice ale membrilor scad odată ce ei înaintează în vârstă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.