Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.
Pensii majorate cu 40%. Ce trebuie să facă statul. Soluția e simplă
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit luna trecută în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul "World Economic Outlook", publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.
Rata şomajului, de aproximativ 4% în iunie 2019, este cea mai scăzută din ultimul deceniu, făcând dificilă recrutarea şi stimulând creşterea suplimentară a salariilor. Stimulate de sporirea absorbţiei fondurilor europene, precum şi de creştere creditării companiilor, contribuţia investiţiilor la creştere a fost, de asemenea, pozitivă. S-a înregistrat o adâncire a deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, ca urmare a politicii fiscale pro-ciclice. În pofida majorării exporturilor, deficitul comercial s-a extins din 2015, deoarece creşterea cererii pe plan intern a dus la expansiunea importurilor. Deficitul bugetar nominal a atins 3% din PIB în 2018 (al doilea cel mai ridicat din UE) şi ar urma să depăşească acest nivel în 2019, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Instituţia apreciază nivelul încă scăzut al datoriei generale guvernamentale comparativ cu standardele regionale, la aproximativ 35% din PIB, stabil de ceva timp, datorită creşterii economice ridicate. Deşi inflaţia s-a diminuat gradual la 3,3% în decembrie 2018, în urma unor majorări consecutive ale ratelor dobânzilor, a urcat la un nivel mediu de 3,9% în primul semestru din 2019, din nou peste ţinta BNR, apreciază instituţia financiară internaţională.
Creşterea economiei României în acest an ar urma să se situeze la 4% şi să se modereze la 3,2% anul viitor, din cauza riscurilor mai ridicate percepute la investiţii şi a sporirii dezechilibrelor externe. Riscurile cheie la adresa perspectivelor sunt legate de slăbiciunea cu care se confruntă principalii parteneri comerciali, în special zona euro, de sporirea deficitului forţei de muncă şi de incertitudinile interne privind reformele şi situaţia politică, se arată în raportul BERD.
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit luna trecută în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul "World Economic Outlook", publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu. În România, BERD se numără printre investitorii instituţionali de top. Până în prezent, banca a investit aproape 8 miliarde de euro în ţară în peste 400 de proiecte. Numai în 2017 a investit 550 milioane de euro în România. Din această finanţare, peste 500 milioane de euro au fost furnizate sectorului privat, cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.