Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru 2024. Cererea externă mai slabă, în special în domeniul externalizării, a avut un impact negativ asupra sectorului IT, un domeniu esențial pentru creșterea economică a României, potrivit raportului publicat joi de instituția financiară internațională.

Conform noilor proiecții ale BERD, produsul intern brut (PIB) al României este așteptat să crească cu doar 1,4% în 2024, mult sub estimarea anterioară din luna mai, când se anticipa un avans de 3,2%. Pentru 2025, BERD prognozează o creștere economică de 2,6%, în scădere față de predicția inițială de 3,4%.

Cererea externă slabă și efectele asupra economiei românești

Țările din Europa de Sud-Est, inclusiv România, resimt impactul unei cereri externe mai slabe, în special în sectoare esențiale precum cel al exporturilor și externalizării. În ciuda acestui fapt, consumul intern s-a menținut rezilient datorită unor creșteri salariale substanțiale. În România și Bulgaria, majorarea salariului minim a stimulat cererea internă, însă a contribuit la extinderea deficitului comercial și la presiunile inflaționiste, se arată în raportul BERD.

Economia României a înregistrat deja o încetinire semnificativă în 2023, cu o creștere de doar 2,1%. În primele șase luni ale anului 2024, BERD anticipează o creștere de 1,3%. Această încetinire vine pe fondul unei scăderi în sectorul IT, unul dintre principalele motoare de creștere ale economiei, care s-a confruntat cu provocări globale. În același timp, producția industrială a stagnat, afectând și mai mult perspectivele economice ale țării.

Investițiile în infrastructură sprijină creșterea

Deși economia României întâmpină dificultăți, investițiile în infrastructură continuă să ofere un suport important pentru creștere. În același timp, inflația rămâne o problemă majoră, alimentată de creșteri salariale și de pensii. În iulie 2024, rata anuală a inflației ajunsese la 5,8%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, potrivit raportului BERD.

Pentru a contracara presiunile inflaționiste și a stimula economia, Banca Națională a României (BNR) a redus dobânda de politică monetară de două ori în vara acestui an, stabilind-o la 6,5%. În pofida acestui lucru, politica fiscală a rămas expansionistă, iar deficitul bugetar în primul semestru din 2024 a ajuns la 3,6% din PIB, depășind nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Deficitul bugetar și politica fiscală expansionistă

Raportul BERD subliniază că, deși veniturile bugetare au avut o evoluție pozitivă în prima jumătate a anului 2024, datorită măsurilor implementate la sfârșitul lui 2023, cheltuielile guvernamentale au crescut rapid. Cheltuielile de capital, salariile și costurile cu bunurile și serviciile au înregistrat creșteri de peste 20% într-un ritm anual, ceea ce pune presiune asupra bugetului de stat.

Prognozele Consiliului Fiscal indică o extindere a deficitului bugetar până la 8% din PIB în 2024, ceea ce ar putea agrava și mai mult echilibrul economic al țării. În acest context, BERD avertizează asupra riscurilor pe care le reprezintă întârzierile în absorbția fondurilor europene, un factor critic pentru perspectivele de creștere economică pe termen mediu și lung.

PIB-ul României în scădere: prognoze pentru 2024 și 2025

Potrivit noilor estimări ale BERD, produsul intern brut al României va crește cu doar 1,4% în 2024 și cu 2,6% în 2025. Aceste prognoze presupun o redresare economică în a doua jumătate a anului viitor, deși se menționează necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală pentru a stabiliza economia pe termen lung.

Pe lângă BERD, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognozele privind creșterea economiei românești pentru acest an. În raportul „World Economic Outlook” publicat în aprilie, FMI a revizuit în scădere estimările pentru creșterea PIB-ului României la 2,8%, de la 3,8% cât anticipa în octombrie 2023.

Revizuiri similare din partea autorităților române

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a României a urmat tendința instituțiilor internaționale și a revizuit, de asemenea, în scădere estimările privind creșterea economică a țării pentru acest an. Săptămâna trecută, prognoza oficială privind avansul PIB a fost ajustată la 2,8%, față de 3,4% anterior.

Această serie de revizuiri descendente reflectă provocările economice cu care România se confruntă în prezent, în contextul unei cereri externe mai slabe și a presiunilor bugetare interne. Consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene rămân elemente esențiale pentru redresarea economică a țării în anii următori, potrivit concluziilor raportului BERD.

Astfel, în timp ce economia României se confruntă cu încetinire și riscuri crescute, investițiile în infrastructură și o mai bună gestionare a bugetului ar putea oferi soluții pentru a asigura o redresare pe termen mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.