Deflaţia este fenomenul opus al inflaţiei și indică o scădere a preţului la bunuri şi servicii. La o prmă vedere, acest fenomen pare un lucru bun pentru puterea de cumpărare. În realitate însă, pentru o economie deflaţia este o ameninţare, deoarece în loc să cheltuie, consumatorii amână achiziţiile în speranţa că preţurile vor scădea şi mai mult. Din cauza lipsei cererii, companiile sunt constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi discounturi pentru a-şi mai reduce din stocuri, în timp ce îngheaţă angajările sau chiar fac concedieri. Economiştii vorbesc în această situaţie de un cerc vicios.

O listă lungă de motive

Dar de ce este importantă evoluția Chinei? În primul rând pentru că este a doua economie a lumii, cu mari rezerve valutare, fiind, totodată, al doilea cel mai mare deținător străin de obligațiuni americane. În al doilea rând, pentru marele stat asiatic este unul dintre principalii consumatori ai lumii de petrol și gaze naturale, astfel că tot ce se întâmplă în China pe plan economic influențează prețurile pe aceste piețe. În al treilea rând, pentru că Beijingul controlează unele dintre cele mai mari zăcăminte de metale rare din lume, folosite în întreaga lume la fabricarea de baterii, semiconductor și multe alte componente din lumea tehnologiilor avansate. Și nu în ultimul rând, deoarece China, o mare putere militară, este într-un război economic nu SUA. Lista poate continua, desigur. 

Ar putea dura mai mult 

Revenind însă la deflație, indicele preţurilor de consum, principalul indicator al inflaţiei, a înregistrat în luna iulie o scădere de 0,3% în China, potrivit Biroului naţional de statistică. Analiştii intervievaţi de agenţia Bloomberg se aşteptau la o scădere a preţurilor cu 0,4% după o inflaţie zero în luna anterioară. Comparativ, Franţa a avut în luna iunie o inflaţie de 4,5% iar în SUA rata anuală a inflaţiei a fost de 3%.

China a mai cunoscut la finalul lui 2020 şi începutul lui 2021 o scurtă perioadă de deflaţie, motivul principal fiind atunci prăbuşirea preţului la carnea de porc, cea mai consumată în ţara asiatică. Numeroşi analişti avertizează că, de data aceasta, deflaţia ar putea dura mai mult, având în vedere că principalele motoare ale creşterii economice a Chinei sunt gripate iar şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de peste 20%.

O conjunctură nefavorabilă

În același timp, preţurile producţiei industriale au scăzut în luna iulie cu 4,4%, aceasta fiind a zecea lună consecutivă de scădere. Acest indicator care măsoară costul bunurilor care ies de pe porţile fabricilor şi este considerat un barometru al sănătăţii economiei a scăzut deja cu 5,4% în luna iunie.

Aceste date vin după publicarea unor cifre sub aşteptări privind exporturile chineze, care în mod tradiţional au fost un motor al creşterii economice. În luna iulie, exporturile Chinei au înregistrat un declin de 14,2% în ritm anual, afectat de o cerere slabă de pe piaţa externă. Această situaţie are un impact direct asupra a zecilor de mii de companii care în prezent funcţionează la relanti.

Analiştii sunt de părere că actuala conjunctură pune sub semnul întrebării atingerea ţintei de creştere economică, de aproximativ 5%, stabilită pentru acest an de Guvernul de la Beijing. Economia chineză nu a înregistrat decât un avans de 0,8% între primul şi al doilea trimestru din 2023.În aceste condiţii, numeroşi economişti mizează pe anunţul unui vast plan de relansare destinat susţinerii activităţii economice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.