BCE spune că Europa a rezistat șocului energetic. România este mai vulnerabilă?

Zona euro a rezistat șocului energetic din acest an mai bine decât se temeau economiștii, potrivit unei analize publicate de specialiști ai Băncii Centrale Europene. Dependența mai redusă de petrol, producția mai mare de energie regenerabilă și nucleară și investițiile în inteligență artificială au ajutat economia să continue să crească în pofida scumpirii petrolului și gazelor.

Economiștii BCE au estimat că zona euro este astăzi aproximativ la jumătate din nivelul de dependență de petrol față de începutul anilor 1990. În mai multe state, dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare a slăbit și legătura dintre prețul gazelor și costul energiei electrice. În plus, investițiile și exporturile legate de tehnologie au devenit un sprijin pentru unele sectoare economice. 

De ce a fost șocul absorbit mai bine

Scumpirea petrolului și gazelor afectează economia prin costurile de producție, transport și încălzire. Atunci când gazul este sursa marginală pentru producția de electricitate, o creștere a prețului său poate împinge în sus și prețul energiei electrice. O pondere mai mare a regenerabilelor și a energiei nucleare poate reduce, în anumite condiții, acest transfer.

BCE a subliniat și rolul politicilor bugetare. Impulsul fiscal din zona euro a fost estimat la 0,5% din PIB, de două ori mai mare decât anticipaseră economiștii la finalul anului trecut. O parte importantă a sprijinului a venit din cheltuielile Germaniei pentru apărare și infrastructură. Aceste investiții au susținut activitatea economică, chiar dacă nu pot compensa la nesfârșit toate costurile unui șoc energetic.

Un alt factor este inteligența artificială și comerțul asociat acesteia. Exporturile de tehnologie și sectoarele legate de AI au avut rezultate mai bune decât alte ramuri. Acest impuls nu este distribuit uniform în economie și nu înseamnă că fiecare țară sau companie beneficiază în aceeași măsură.

De ce avertismentul BCE rămâne important

Economiștii BCE au avertizat că unele dintre aceste surse de sprijin ar putea fi temporare. Dacă cererea globală scade, cheltuielile fiscale se reduc sau investițiile în AI își pierd din avânt, economia zonei euro ar putea rămâne mai expusă la noi perturbări. Riscul crește și dacă tensiunile geopolitice afectează din nou aprovizionarea cu energie.

BCE urmărește totodată efectul scumpirilor asupra inflației. O energie mai scumpă poate ridica prețurile direct, prin facturi și carburanți, și indirect, prin costurile companiilor. Dacă majorările se transmit în prețuri și salarii, banca centrală poate fi nevoită să mențină dobânzile ridicate sau să le majoreze.

Unde se află România în această comparație

Analiza BCE descrie zona euro în ansamblu și nu poate fi aplicată automat României. Expunerea fiecărei țări depinde de sursele de energie, interconectări, producția locală, importuri, rezerve și structura industriei. Pentru România, întrebarea este cât de repede poate producția internă să acopere cererea și cât de mult protejează gospodăriile și firmele de volatilitatea piețelor.

Un sistem cu resurse interne și cu mai multe tipuri de producție poate fi mai rezilient decât unul dependent de o singură sursă. Totuși, energia produsă local nu garantează automat prețuri mici pentru consumatori. Prețurile depind și de condițiile pieței, de costul combustibililor, de funcționarea rețelelor și de măsurile guvernamentale.

Pentru România, reziliența energetică trebuie evaluată împreună cu factura bugetară a sprijinului acordat consumatorilor și cu capacitatea de a investi în rețele și stocare. Mesajul BCE este că tranziția energetică și investițiile pot reduce vulnerabilitatea, însă protecția nu este definitivă. În cazul unui nou șoc, statele cu resurse bugetare limitate și cu infrastructură insuficientă pot resimți mai rapid costurile.