Deși după reuninea din martie era luată în calcul o pauză, Banca Centrală Europeană ar urma să reducă din nou dobânzile săptămâna aceasta. Războiul comercial declanșat de Donald Trump adaugă riscuri suplimentare pentru creșterea economică. În același timp, mai mulți factori arată că BCE nu mai are motive serioase de îngrijorare în privința inflației.

O „scădere hawkish”: ce înseamnă și de ce contează

Așa-numita „scădere hawkish” — un concept vag, dar des invocat de investitori pentru a sublinia complexitatea deciziilor lor — a fost formula de rezumat al ultimei ședințe a BCE din martie. Cu alte cuvinte, deși dobânzile au fost scăzute, discursul oficial a fost prudent. BCE a transmis că politica sa monetară este acum „semnificativ mai puțin restrictivă”.

După șase scăderi consecutive de 25 de puncte de bază, rata dobânzii de depozit a ajuns la 2,5%, iar instituția a renunțat la abordarea automată, optând pentru o strategie de la întâlnire la întâlnire. În martie, BCE se arăta preocupată de planul de relansare fiscală al Germaniei și de creșterea bugetelor de apărare din Europa, ce păreau să sugereze o inflație mai mare pe termen mediu.

Tarife vamale și risc de deflație

Între timp, însă, s-a înțeles că aceste perspective sunt îndepărtate și că efectele lor asupra economiei nu vor fi vizibile mai devreme de 2026. În paralel, Donald Trump a intensificat tensiunile comerciale, impunând tarife vamale universale de 10% și tarife de 145% pentru China, cu unele excepții sectoriale — o veritabilă ofensivă tarifară.

Această escaladare comercială va avea consecințe negative asupra comerțului global și, implicit, asupra creșterii economice. Zona euro, profund dependentă de exporturi, va fi printre cele mai afectate. În 2024, excedentul comercial al zonei a fost de 426 miliarde de euro.

BCE ar putea revizui din nou prognozele

În martie, BCE a redus deja prognoza de creștere pentru 2025 cu 0,2 puncte procentuale. Este însă foarte posibil ca o nouă revizuire în jos să fie anunțată în iunie, când banca își actualizează previziunile trimestriale. În acest context, o nouă scădere de dobândă pare aproape inevitabilă.

Mecanic, o activitate economică care încetinește generează mai degrabă deflație. În condițiile actuale, inflația a revenit deja aproape de ținta BCE – ultimul indicator al inflației de bază a fost de 2,4% – în timp ce diverși indicatori arată o decelerare a presiunilor salariale, pe care „falcile de șoim” din cadrul BCE s-au bazat mult timp pentru a justifica prudența.

Tarifele vamale ar putea duce la o scădere a prețurilor

Un alt aspect important este impactul tarifelor vamale asupra prețurilor. În Statele Unite, se discută adesea despre riscul inflaționist al acestor măsuri. Dar pentru zona euro, riscul este mai degrabă unul deflaționist. Dacă piața americană se închide pentru produsele chinezești, cine va absorbi surplusul de producție al Chinei? Parțial, piața europeană. Un aflux de produse ieftine ar pune automat presiune descendentă asupra prețurilor din Europa.

Aprecierea euro reduce costul importurilor

Un alt element important este faptul că euro s-a apreciat în ultimele săptămâni. Pe de o parte, pentru că dolarul s-a depreciat – Statele Unite fiind în centrul preocupărilor investitorilor. Cursul euro/dolar a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Iar dacă analizăm cursul de schimb efectiv al euro (ponderat în funcție de comerțul internațional), acesta se află chiar la un maxim istoric de la crearea monedei unice.

Pentru BCE, aceasta este o veste bună: un euro mai puternic înseamnă importuri mai ieftine, deci o presiune suplimentară de reducere a prețurilor.

BCE are spațiu de manevră 

Pentru BCE, ecuația devine destul de clară. Pe de o parte, creșterea economică este mai slabă decât s-a anticipat. Pe de altă parte, mai mulți factori indică presiuni deflaționiste. BCE pare astfel în poziția ideală pentru a reduce din nou dobânzile. Iar piețele financiare au înțeles deja mesajul: o reducere de 25 puncte de bază este așteptată chiar săptămâna aceasta. Alte reduceri ar putea urma, întrucât piețele anticipează o rată de depozit între 1,5% și 1,75% până la finalul anului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.