BCE modifică calendarul deciziilor de politică monetară

Mara Ivan |
Data publicării:
Vor exista niște intervale de timp mai lungi
Vor exista niște intervale de timp mai lungi

Banca Centrală Europeană a modificat orele anunţurilor sale privind politica monetară şi conferinţele de presă, prezentându-şi deciziile mai târziu decât până acum şi scurtând intervalul dintre cele două evenimente, a anunţat luni BCE, transmite Reuters.

Începând cu şedinţa de politică monetară din 21 iulie, deciziile vor fi anunţate la 14:15 (ora din Frankfurt), cu 30 minute mai târziu decât până acum, în timp ce conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, va începe la 14:45 (ora din Frankfurt), cu 15 minute mai târziu decât până în prezent.

Datele viitoarelor reuniuni de politică monetară rămân nemodificate, a precizat BCE. Pieţele financiare aşteaptă cu interes sporit şedinţa de politică monetară din 21 iulie, având în vedere că BCE se pregăteşte să majoreze dobânda de referinţă, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

La reuniunea din 9 iunie, Consiliul guvernatorilor BCE a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%. 

Dobânzile să fie majorate ”rapid și decisiv”

Pe de altă parte, Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) a cerut ca dobânzile să fie majorate "rapid şi decisiv", pentru a preveni ca majorarea inflaţiei să fie şi mai problematică, transmite Reuters. Principalii guvernatori ai băncilor centrale au discutat la reuniunea anuală a BIS dificultăţile cu care se confruntă în prezent, într-unul din cele mai turbulente începuturi de an cu care s-au confruntat vreodată pieţele financiare globale.

Creşterea preţurilor la energie şi alimente este la cel mai ridicat nivel ultimele decenii în multe ţări. Dar remediul uzual - majorarea dobânzilor - sporeşte spectrul unei recesiuni, şi chiar a "stagflaţiei", de tipul celei din anii '1970, când majorarea preţurilor a fost cuplată cu o creştere economică redusă sau negativă.

"Cheia pentru băncile centrale este să acţioneze rapid şi decisiv înainte ca inflaţia să devină adânc înrădăcinată. Trebuie acţionat în următoarele trimestre. Este foarte important dacă aceste şocuri inflaţioniste vor avea caracter permanent", a afirmat Agustin Carstens, directorul general al BIS, la publicarea raportului anual al instituţiei.

BIS crede că o aterizare lină a economiei, unde dobânzile cresc fără a declanşa recesiunea, încă este posibilă, dar acceptă că este o situaţie dificilă. Răspunsul pieţelor financiare va fi, de asemenea crucial, a adăugat şeful BIS. Acesta a explicat: "Dacă această înăsprire a politicii monetare generează pierderi masive, corecţii semnificative ale activelor, şi afectează consumul, investiţiile şi forţa de muncă, desigur va fi un scenariu mult mai dificil".

Pieţele financiare globale sunt deja afectate de vânzările masive de active, după ce Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au început retragerea măsurilor de stimulare. Pieţele financiare aşteaptă cu interes sporit şedinţa de politică monetară din 21 iulie, având în vedere că BCE se pregăteşte să majoreze dobânda de referinţă, pentru prima dată în ultimii 11 ani. În 15 iunie, Rezerva Federală a SUA a majorat cu 0,75 puncte procentuale rata dobânzii, la un interval cuprins între 1,50% şi 1,75%, cea mai mare creştere începând din 1994, pentru a contracara inflaţia ridicată.

Din ianuarie, pieţele bursiere globale înregistrează o scădere de 20%.

Carstens a declarat că recentele avertismente ale BIS privind scăderea preţurilor activelor înseamnă că actualele corecţii "nu sunt în mod necesar" o surpriză completă.

Săptămâna trecută, într-un raport publicat de Banca Reglementelor Internaţionale se arăt că recenta implozie a pieţelor de criptomonede indică faptul că avertismentele îndelungate privind pericolele monedei digitale descentralizate se materializează acum. De asemenea, BIS cere un efort mai amplu pentru dezvoltarea promiţătoare a monedelor digitale bancare centrale (CBDC).

Carstens a arătat spre recentul colaps al TerraUSD, al "monedei stabile" LUNA, şi scăderea cu 70% a bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, drept indicatori ai existenţei problemelor structurale.

El a dat asigurări că turbulenţele nu ar urma să provoace o criză sistemică, de tipul celei provocate de creditele neperformante, care a dus la prăbuşirea financiară globală din 2008, dar pierderile sunt semnificative şi sporesc incertitudinile din cauza naturii opace a universului cripto.

Citește și Scandalurile de la Credit Suisse

"Pe baza informaţiilor pe care le avem, turbulenţele sunt destul de gestionabile. Dar există o mulţime de lucruri pe care nu le ştim", a explicat şeful BIS. Revenind la cadrul macroeconomic, el a adăugat că BIS nu se aşteaptă în prezent să ia amploare o perioadă de stagflaţie extinsă.

Deşi multe bănci centrale globale şi BIS au subestimat semnificativ cât de rapid a crescut inflaţia în ultimele şase - 12 luni, ele nu sunt în pericol să-şi piardă peste noapte credibilitatea câştigată cu greu, a dat asigurări Carstens. Acesta a adăugat: "Da, putem argumenta în privinţa unei erori de sincronizare a anumitor acţiuni şi a răspunsurilor băncilor centrale. Dar, în linii mari, cred că băncile centrale au răspuns în forţă, într-un mod eficace".

Înfiinţată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară internaţională. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 474619.84RON
1 ETH = 15661.57RON
1 LTC = 428.91RON
1 XRP = 6.72RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel