Fiecare majorare a costurilor de împrumut, inclusiv cea de joi, de jumătate de punct, avansează lupta oficialilor de la Frankfurt împotriva inflației galopante - dar riscă, de asemenea, să aibă un impact mai mare asupra economiei. Compromisul înseamnă că potențialul cost al unei erori crește cu fiecare decizie.

În condițiile în care inflația este de două cifre și se estimează că oficialii vor rămâne peste obiectivul lor de 2% în anii următori, reuniunea din această săptămână a încheiat șase luni de acțiuni drastice și a dat tonul pentru o nouă înăsprire monetară puternică.

Este posibil ca majorarea ratei de însoțire să fi fost mai lentă decât etapele anterioare de 75 de puncte de bază, însă președintele Christine Lagarde a insistat ca investitorii să nu înțeleagă nimic din acest lucru. Mai multe mișcări de jumătate de punct sunt în așteptare, a spus ea, chiar dacă a recunoscut că o criză economică "superficială" este probabil deja prezentă.

"Acesta este un mesaj foarte dur, iar concluzia este, desigur, că cele două trimestre de recesiune ușoară preconizate de BCE vor trebui să se transforme într-o recesiune cu drepturi depline", a declarat fostul economist-șef al băncii centrale, Peter Praet, pentru Bloomberg Television. "Ceea ce discutăm este posibilitatea unei greșeli de politică monetară. Asta înseamnă că BCE subestimează slăbiciunea economiei".

Ceea ce prevăd acum oficialii pentru produsul intern brut anul viitor este o expansiune mizeră de 0,5%, după o contracție în actualul trimestru și o alta în următoarele trei luni. Se preconizează că redresarea care se va instala apoi va rămâne sub un ritm de 2% după aceea.

Cu toate acestea, având în vedere contextul inflaționist, BCE nu a permis ca perspectivele de creștere slabă să o distragă de la determinarea sa de a atinge stabilitatea prețurilor. Cu o zi înainte, Rezerva Federală a SUA a fost la fel de dură, dezvăluind o majorare de jumătate de punct și opinia că mai sunt multe de făcut. 

Argumentul BCE s-a axat pe posibilitatea de a majora sau nu cu încă o creștere supradimensionată de 75 de puncte de bază. Opoziția față de o mișcare mai mică a fost depășită doar după un compromis pentru a semnala viitoarele mișcări și pentru a conveni asupra începerii rapide a reducerii bilanțului, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. 

Având în vedere că rata depozitelor se situează acum la 2%, observatorii văd calea liberă pentru alte câteva majorări.

"Vorbim despre un nivel al ratelor dobânzilor care va ajunge probabil în jurul valorii de 3,5%", a declarat Thomas Gitzel, economist la VP Bank din Vaduz, Liechtenstein. "Da, vor urma mai multe, dar vom putea trăi cu ele. Nu cred că BCE face o greșeală - dimpotrivă, acționează pentru prima dată în mod adecvat."

Carsten Brzeski, șeful global al departamentului macro la ING, este mai circumspect, spunând că doar timpul va spune dacă BCE se află pe o cale greșită.

Ceea ce este remarcabil, a scris el într-un raport, este că economia zonei euro este probabil cea mai afectată de actuala criză a spiralei costurilor energetice și a lanțurilor de aprovizionare înghesuite - și totuși banca sa centrală este cea mai hotărâtă să facă o politică restrictivă.  

O astfel de poziție juxtapusă ar putea pregăti terenul pentru dezacorduri mai mari între oficialii BCE anul viitor, complicând sarcina lui Lagarde de a obține un consens în cadrul Consiliului guvernatorilor.

Pentru cei care sunt îngrijorați de daunele aduse creșterii, un risc urgent este cel al daunelor pe termen mai lung cu care s-ar putea confrunta în cele din urmă economia.

Având în vedere că războiul Rusiei în Ucraina și preocupările legate de schimbările climatice fac mai urgentă o tranziție energetică, în următorii ani vor fi necesare investiții de mii de miliarde de euro. Aceste cheltuieli pot fi puse în pericol dacă ratele cresc la niveluri pe care guvernele, întreprinderile și gospodăriile nu și le pot permite.

Consecința ar putea însemna atunci că inflația în zona euro, formată din 19 țări, va rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat, deoarece infrastructura necesară pentru a reduce în mod eficient presiunile asupra prețurilor nu este construită - erodând competitivitatea și reducând cererea privată.

Chiar și fără a promova o astfel de viziune pe termen lung, Praet - care a fost unul dintre cei mai dovish oficiali ai BCE sub conducerea fostului președinte Mario Draghi - rămâne neliniștit de politica și retorica lui Lagarde. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.