Acum, pe masa de lucru a senatorilor se află o nouă propunere de modificare a ordonanței date de guvern prin care se dorește eliminarea suprataxarea acestor contracte de muncă.

În expunerea de motive se spune că Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fmanciar-fiscale a fost introdusă o măsură fiscală profund inechitabilă - suprafiscalizarea contractelor de muncă cu timp parţial - care, cu numai câţiva ani în urmă, îşi demonstrase produnda ineficienţă economică şi fiscală: scăderea numărului de contracte de muncă cu timp parţial, creşterea evaziunii fiscale, creşterea muncii la negru, scăderea veniturilor bugetare din contribuţii de asigurări şi din impozitul pe veniturile salariale. Iniţiatorul actului normativ, respectiv Ministerul Finanţelor, a fundamentat în mod eronat această măsură, prezumând apriori angajatorii/angajaţii ca fiind rea-credinţă.

În același document se mai spune că din cauza efectelor negative produse în economie de supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial în economie, propunem ca baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări (sociale/de sănătate) datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, să fie reprezentată de venitul efectiv realizat şi nu prin raportare la salariul minim ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Prevederile art. 146 alin. (5^)-(5^) au produse deja efecte negative asupra pieţei muncii din România, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parţial. Aşadar, impactul  bugetar al prezentei legi va fi unul semnificativ pozitiv, în condiţiile în care se estimează o revigorare a îmegistrării de noi contracte de muncă part-time (cu timp parţial) şi o reducere semnificativă a muncii la negru. Astfel, impactul bugetar va fi pozitiv atât pe componenta de venituri (creşterea încasărilor din contribuţii de asigurări şi impozit pe salarii), cât şi pe  componenta cheltuieli (diminuarea cheltuielilor de asistenţă socială).

Într-un mod destul de surprinzător, această modificare a Codului fiscal care vine să elimine suprataxarea contractelor de muncă part time a fost emisă de PNL și este o a doua propunere de acest fel după ce prima propunere de eliminare a fost înaintată de USR încă din septembrie 2022, nu la mult timp după ce intrase în vigoare deja modificarea.

La salariul minim de 2550 de lei contribuția la sănătate nu va putea fi mai mică de 255 lei, iar cea pentru pensii, de mai puțin de 638 lei.

Diferența dintre ce plătesc în prezent salariații part-time și aceste valori va trebui suportată și plătită de către angajator până la nivelul absurd în care o persoană care lucrează două ore  zilnic de exemplu la curățenia blocului va încasa 381 de lei iar statul aproape triplu, 955 de lei. Sau niciunul nimic, pentru că locul de muncă va dispărea.

Conform datelor de la Inspecția Muncii în perioada 1 iulie și 1 septembrie au dispărut 187.000 de contracte de muncă cu normă parțială și au crescut doar cu 110.000 contractele cu normă întreagă, incluzând angajații noi care nu aveau înainte normă mai mică.

România are în prezent al doilea cel mai mic cost cu ora de muncă, 8,5 euro la o medie europeană de 29 de euro, conform Eurostat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.