Banii din cont după moartea titularului. Greșeala care îi poate pune pe moștenitori în dificultate

Moartea titularului unui cont bancar nu înseamnă că banii rămași în cont se pierd sau trec automat în proprietatea soțului ori a copiilor. Sumele intră, de regulă, în masa succesorală și vor putea fi împărțite după stabilirea oficială a moștenitorilor.

Nici persoana care avea acces la cont ca împuternicit nu poate continua să retragă bani după ce află despre deces. Mandatul încetează, ca regulă, prin moartea titularului.

Situația este diferită pentru pensia aferentă lunii în care a avut loc decesul și pentru salariile câștigate înainte de moarte. Aceste drepturi nu se pierd, însă trebuie cerute de persoanele îndreptățite, potrivit unor proceduri speciale.

Contul nu se blochează automat în secunda în care titularul moare

Banca blochează conturile după ce este informată oficial despre deces. În practică, informația poate ajunge la instituția de credit prin prezentarea certificatului de deces de către familie sau printr-o notificare transmisă de o instituție competentă.

Prin urmare, contul nu este blocat neapărat chiar în momentul decesului, deoarece banca poate să nu cunoască încă evenimentul. De exemplu, Banca Transilvania precizează că blochează conturile „de îndată ce evenimentul este adus la cunoștință”, pe baza certificatului de deces sau a unei notificări oficiale.

După blocare, nu mai pot fi efectuate în mod obișnuit retrageri, plăți cu cardul sau transferuri dispuse de fostul titular ori de persoanele împuternicite. Modul concret în care sunt tratate încasările, plățile programate, ratele, comisioanele sau depozitele la termen poate depinde însă de contractul și procedurile fiecărei bănci.

Important este că banii nu devin proprietatea băncii. Ei rămân în cont până când persoanele îndreptățite prezintă documentele succesorale.

Poate familia să scoată bani cu cardul persoanei decedate?

Faptul că un membru al familiei cunoaște codul PIN sau are în posesie cardul și telefonul titularului nu îi conferă dreptul de a folosi banii.

Retragerea de numerar ori efectuarea unor plăți după deces, înainte de finalizarea succesiunii, poate provoca litigii între moștenitori și poate atrage răspunderea persoanei care a utilizat sumele fără un drept dovedit.

Aceeași regulă este valabilă chiar dacă banii sunt folosiți pentru înmormântare. Familia trebuie să întrebe banca dacă are o procedură specială pentru achitarea cheltuielilor funerare. Unele instituții pot accepta asemenea plăți în anumite condiții și în baza unor documente justificative, dar aceasta nu este o regulă generală care să permită folosirea cardului defunctului.

Ce se întâmplă cu împuternicitul de pe cont

Împuternicitul nu este coproprietarul banilor. El are numai dreptul de a opera în cont în limitele mandatului primit de la titular.

Potrivit articolului 2.030 din Codul civil, mandatul încetează, ca regulă, prin moartea mandantului sau a mandatarului. Așadar, împuternicirea acordată de titular pentru folosirea contului nu reprezintă un drept de moștenire și nu îi permite persoanei respective să retragă soldul după deces.

Codul civil prevede anumite reguli pentru actele urgente necesare protejării intereselor mandantului sau ale moștenitorilor și pentru situația în care mandatarul nu a cunoscut cauza de încetare. Aceste excepții nu pot fi însă interpretate ca o permisiune generală de a goli contul după ce decesul este cunoscut.

Nici calitatea de soț sau copil nu schimbă automat situația. Persoana trebuie să își dovedească dreptul potrivit regulilor succesorale.

Cine poate primi banii rămași în cont

După deschiderea succesiunii, notarul stabilește cine sunt moștenitorii și ce cotă îi revine fiecăruia. Dacă există neînțelegeri care nu pot fi soluționate la notar, problema poate ajunge în instanță.

Banca va elibera banii pe baza certificatului de moștenitor sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești definitive. Documentul trebuie să permită identificarea drepturilor moștenitorilor asupra sumelor respective.

Dacă există mai mulți moștenitori, banca nu va presupune că persoana care se prezintă prima are dreptul la întregul sold. Plata se face în funcție de cotele stabilite prin certificatul de moștenitor sau prin hotărârea instanței.

În cazul soților, poate fi necesară și lămurirea regimului matrimonial. O parte din sume ar putea reprezenta bun comun al soților, iar numai partea care îi aparținea persoanei decedate va fi împărțită ca moștenire. Situația trebuie stabilită în cadrul procedurii succesorale, nu direct la ghișeul băncii.

Ce acte trebuie prezentate

Documentele cerute pot varia ușor de la o bancă la alta și în funcție de particularitățile succesiunii. În mod obișnuit, sunt necesare:

• certificatul de deces;
• actul de identitate al persoanei care face solicitarea;
• certificatul de moștenitor;
• hotărârea judecătorească definitivă, dacă succesiunea a fost soluționată de instanță;
• cererea sau formularele proprii ale băncii;
• datele contului în care trebuie virată cota moștenitorului;
• eventual alte documente solicitate pentru identificarea conturilor și aplicarea cotelor succesorale.

Primul drum la bancă poate fi făcut înainte de finalizarea succesiunii pentru notificarea decesului și obținerea informațiilor necesare notarului. Banca nu va permite însă retragerea banilor doar pe baza certificatului de deces sau a certificatului de căsătorie.

Ce se întâmplă dacă pensia intră în cont după deces

Aici trebuie făcută diferența între pensia cuvenită pentru luna în care persoana a murit și o sumă virată pentru o perioadă ulterioară.

Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care pensionarul a decedat. Aceasta înseamnă că pensia pentru luna decesului este datorată, indiferent de ziua în care a survenit moartea.

Dacă pensionarul nu a încasat pensia din luna decesului sau avea drepturi restante, sumele pot fi solicitate, în ordine, de:

• soțul supraviețuitor;
• copii;
• părinți;
• în lipsa acestora, moștenitorii, potrivit dreptului comun.

Casa Națională de Pensii Publice arată că solicitantul trebuie să depună, după caz, cererea-tip, certificatul de deces, actul de identitate și actele de stare civilă care dovedesc rudenia. Dacă plata este cerută de alți moștenitori, este necesar certificatul de moștenitor în care drepturile respective sunt incluse în masa succesorală.

Sumele pot fi solicitate în termenul general de prescripție de trei ani.

În schimb, dacă după deces este virată din eroare pensia aferentă lunii următoare, suma nu mai este cuvenită. Familia nu ar trebui să o retragă sau să o cheltuiască. Casa de pensii poate cere restituirea banilor, inclusiv prin procedurile de recuperare a prestațiilor încasate necuvenit.

Dar dacă după deces intră salariul?

Și în cazul salariului trebuie verificat pentru ce perioadă a fost făcută plata.

Salariul pentru munca prestată înainte de deces, zilele lucrate, sporurile sau alte drepturi salariale deja datorate nu se pierd. Articolul 167 din Codul muncii stabilește că aceste sume se plătesc, în ordine:

• soțului supraviețuitor;
• copiilor majori ai persoanei decedate;
• părinților;
• altor moștenitori, dacă nu există persoane din categoriile anterioare.

Familia trebuie să anunțe angajatorul și să prezinte certificatul de deces, documentele de identitate și actele care dovedesc calitatea cerută de lege. Pentru ceilalți moștenitori va fi necesară dovedirea dreptului succesoral.

Dacă angajatorul a virat salariul restant direct în contul deja blocat al persoanei decedate, banii nu pot fi scoși pur și simplu cu vechiul card. Situația trebuie clarificată cu angajatorul și cu banca, iar accesul la suma rămasă în cont va presupune, de regulă, prezentarea documentelor succesorale.

Dacă plata a fost făcută din eroare și nu reprezintă un drept salarial câștigat înainte de deces, angajatorul poate solicita restituirea ei.

Banii nu dispar, dar accesul la ei trebuie dovedit

Regula esențială este că soldul contului nu revine automat persoanei care avea cardul, codul PIN sau o împuternicire. După ce banca află despre deces, accesul este restricționat, iar sumele sunt eliberate celor care își dovedesc oficial drepturile.

Familia trebuie să anunțe banca, casa de pensii și angajatorul cât mai repede. Astfel pot fi oprite plățile necuvenite și pot fi identificate separat sumele care îi aparțineau persoanei decedate de cele care trebuie restituite.