O altă problemă este că autoritățile au tergiversat să se implice în consolidare clădirilor afectate de cutremure sau dacă au luat măsuri acestea au fost sporadice, nesemnificative.

Însă în luna iulie 2022 a fost oficializată legea prin care se creează cadrul pentru programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, iar în noiembrie au fost oficializate și normele de aplicare ale acestei legi.  

Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat că programul care a demarat deja, astfel încât clădirile cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice și firme să poată fi incluse în programul prin care se pot consolida pe banii statului, după principiul "primul venit - primul servit". Totuși, cei care le vor vinde înainte de trecerea unei anumite perioade de timp vor trebui să dea înapoi toți banii primiți pentru consolidare.

Legea 212/2022, care a intrat în vigoare în 29 iulie, prevede lansarea unui program ce se va desfășura pe parcursul a patru ani și prin care este vizată consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Prin Ordinul 2.853/2022, publicat în noiembrie în Monitorul Oficial, Ministerul Dezvoltării a stabilit și normele metodologice de aplicare a legii, norme care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.

„Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenţii la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora”, se menționează în lege.

"Începând cu data de 3 ianuarie 2023, ora 10:00, solicitanții Programului au la dispoziție o perioadă de 60 de zile pentru a încărca, în platforma digitală investitii.mdlpa.ro, cererea de finanțare, însoțită de raportul sintetic al evaluării seismice și de raportul de audit energetic, în cazul în care aceștia solicită finanțare integrată", a anunțat recent MDLPA.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a explicat că "programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, și, în cadrul programului, vor fi incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII. Cererile de finanțare pot fi depuse de autoritățile publice locale și centrale, fiind aplicat criteriul primul venit - primul servit".

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme, adică locuințe sau spații cu alte destinații. 

Cseke Attila, explica la monentul lansării legii în dezbatere că “finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată”.

Condiții de acordare

Odată consolidate cu bani de la stat, clădirile nu pot fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință, și timp de 10 ani, în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare. O altă condiție este legată de caracteristicile imobilului ce se dorește consolidat. Concret, prin acest program, firmele și persoanele fizice pot consolida cu bani de la stat clădiri cu un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și cel puțin zece apartamente.

Finanțarea dată în cadrul programului pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic este nerambursabilă, iar pentru firme se acordă sub forma unui ajutor de stat. După cum era menționat în comunicatul ministerului, programul va avea alocată suma de un miliard de lei.

Solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora, în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii ani.

Documente necesare

Dosarul care se depune la Miniserul Dezvoltării va cuprinde următoarele documente:

- autorizația de construire în termen de valabilitate, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991;

- devizul general – în care se identifică categoriile de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de

- autoritatea locală/ beneficiar;

- documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.

Cifrele care au convins guvernanții să se implice în consolidarea clădirilor

Demararea unui program național de consolidare a clădirilor e necesar, așa cum scria în expunerea de motive care a însoțit legea în stadiul de proiect, deoarece, “în baza cercetărilor realizate la nivel național, prin intermediul proiectului RO RISK, rezultă că aprox. 75% din populație (din care 65% din populația urbană) și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului de cutremur. Mai mult, 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării, se află în zone seismice”. 

În plus, „reducerea riscului seismic și creșterea siguranței cetățenilor este o problemă de interes național și de utilitate publică”.

Acest program de finanțare nu poate fi accesat de proprietarii clădirilor multietajate de locuit, încadrate în clasa de risc seismic I, pentru care, până la data de 14 iulie 2022, au fost semnate contractele de execuție a lucrărilor în baza OG 20/1994.

Pentru 2023, programul are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%, ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale.

Citește și:

Imobilele cu bulină, consolidate pe banii statului. Reguli și documente

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.