La rândul lui, cotidianul economic Les Echos, amintște că, din 2008, băncile din zona euro și Marea Britanie s-au confruntat cu o rentabilitate scăzută și economii slăbite, în timp ce instituțiile financiare americane au reușit să recâștige valoare și să își crească prezența pe piața bancară de investiții, câștigând o cotă de piață tot mai mare.

Anul acesta, băncile europene au început să recupereze teren, acțiunile lor înregistrând performanțe mai bune față de cele americane, mai ales pe fondul speranței că Statele Unite ar putea adopta reglementările din pachetul Basel III, care ar impune băncilor americane să dețină mai mult capital, uniformizând astfel competiția. Victoria lui Trump din alegerile prezidențiale a schimbat brusc perspectiva: acțiunile unor giganți americani precum JPMorgan, Goldman Sachs și Morgan Stanley au crescut puternic, în timp ce indicele STOXX Europe 600 Banks a scăzut cu peste 1% în decursul săptămânii.

Taxe mai mici în SUA vs supraveghere strictă în Europa

„Situația este simplă: în timp ce Statele Unite au în vedere o dereglamentare și reduceri de taxe, Europa se confruntă cu o supraveghere strictă și cu rate scăzute ale dobânzilor”, explică David Materazzi, director al platformei de tranzacționare Galileo FX din Italia. Materazzi adaugă că sprijinul politic pentru băncile americane ar putea însemna o flexibilitate sporită în creșterea volumului de împrumuturi și optimizarea capitalului, o strategie pe care băncile europene nu o pot aplica în prezent.

Începând din 2010, acțiunile băncilor europene s-au depreciat, până în prezent, cu 10%, în timp ce valoarea băncilor americane s-a triplat. Potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), rata de rentabilitate a capitalului propriu pentru băncile din zona euro este în jur de 5%, comparativ cu 10% în SUA. Această discrepanță se explică prin diferențele de venituri din comisioane, care sunt mult mai ridicate în SUA, dar și prin împrumuturile neperformante moștenite de băncile europene de la criza financiară din 2008, probleme pe care acestea încă le resimt.

Lobby european pentru relaxarea reglementărilor

Unii oficiali europeni au început deja să ia măsuri pentru a răspunde acestui nou context. Karin Keller-Sutter, ministrul elvețian de Finanțe, a declarat că a discutat cu omologul său britanic despre perspectivele reglementării bancare americane. „Se știa că o nouă undă de dereglamentare se pregătește în Statele Unite”, a declarat Keller-Sutter pentru Reuters, subliniind că ambele părți au convenit că un echilibru între competitivitate și stabilitate este esențial.

În plus, o astfel de dereglamentare din partea Statelor Unite ar putea servi ca pretext pentru ca băncile europene să facă presiuni pentru o relaxare a reglementărilor pe continent. Michael Ashley Schulman, director de investiții la Running Point Capital Advisors, afirmă că Trump ar putea încerca să relaxeze unele reglementări impuse prin Legea Dodd-Frank din 2010, care a fost adoptată pentru a preveni un colaps financiar similar celui din 2008.

Mai multă libertate pentru băncile americane 

Schulman mai subliniază că o relaxare a politicilor de concurență ar putea duce la o creștere a comisioanelor bancare pe segmentul de fuziuni și achiziții, având în vedere că Federal Trade Commission ar putea fi mai permisivă în privința acestor procese. „Este posibil să vedem o creștere a fuziunilor între băncile regionale din SUA, lucru pe care băncile europene nu îl vor putea face la fel de ușor în condițiile unei autorități de reglementare mai stricte,” concluzionează Schulman.

Astfel, perspectivele unei dereglementări masive în SUA aduc provocări importante pentru băncile europene, care, pe lângă diferențele structurale de rentabilitate, ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în a menține competitivitatea pe piața financiară globală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.