Astfel că, rata dobânzii a fost stabilită la 21%, cel mai înalt nivel de la momentul invadării Ucrainei în februarie 2022. Această măsură vine ca răspuns la inflația persistentă, care continuă să depășească ținta băncii centrale, stabilită la 4%, de mai bine de două ori.
Creștere de 200 de puncte de bază – peste așteptările pieței
Majorarea de 200 de puncte de bază, anunțată de banca centrală a Rusiei, depășește estimările pieței, care anticipa o creștere de 100 de puncte. Doi din cei 13 analiști consultați de Bloomberg anticipau chiar o menținere a ratei la 19%, demonstrând complexitatea și presiunea deciziilor luate în prezent de instituția financiară.
„Riscurile inflaționiste rămân semnificativ înclinate către creștere,” au declarat oficialii Băncii Rusiei într-un comunicat citat de Bloomberg. De asemenea, aceștia au subliniat că o nouă majorare a ratei dobânzii ar putea avea loc în cadrul următoarei ședințe, dacă inflația nu dă semne de încetinire.
Inflația și presiunea cheltuielilor guvernamentale
În luna octombrie, așteptările inflaționiste, un indicator central pentru politicile monetare, au urcat la 13,4%, față de 12,5% în luna precedentă. Această creștere ridică provocări pentru banca centrală, care și-a propus să readucă inflația la 4% până anul viitor. Cu toate acestea, instituția pare să se îndrepte spre al cincilea an consecutiv de eșec în atingerea acestei ținte, în condițiile în care inflația anuală a scăzut doar ușor, de la 9,05% în august la 8,63% în septembrie, dar continuă să fie influențată de factori externi.
Datele Serviciului Federal de Statistică au arătat că inflația a accelerat în septembrie, înregistrând o creștere lunară de 0,5%, față de 0,2% în august. Mai mult, analiștii Băncii Rusiei au avertizat că o încetinire semnificativă a inflației este improbabilă, din cauza cheltuielilor bugetare ridicate și a majorărilor tarifare prevăzute în următorii ani.
Deficitul bugetar și cheltuielile militare în creștere
Ministerul Finanțelor din Rusia anticipează că cheltuielile vor depăși bugetul planificat cu aproximativ 1,5 trilioane de ruble (echivalentul a 15,5 miliarde de dolari) până la finalul anului, ca urmare a nevoilor militare suplimentare și a costurilor asociate cu împrumuturile subvenționate. Deficitul bugetar prevăzut pentru acest an a fost aproape dublat, de la 0,9% din PIB la o valoare semnificativ mai mare.
Economista Tatiana Orlova de la Oxford Economics a subliniat că Banca Rusiei încearcă să-și recâștige credibilitatea prin măsuri drastice, după ce a estimat că inflația va scădea la 4%-4,5% anul viitor, o previziune pe care o consideră „o speranță prea optimistă”. Ea a anticipat că banca centrală ar trebui să ridice rata la 21% pentru a avea o șansă de a tempera inflația.
Evoluția istorică a ratei dobânzii și perspectivele economice
Aceasta nu este prima intervenție radicală a Băncii Rusiei în fața crizelor. În februarie 2022, banca a majorat de urgență rata de referință la 20% la scurt timp după ce trupele ruse au intrat în Ucraina. După aceea, instituția a inițiat o serie de reduceri rapide, stabilind rata la 7,5%, unde a rămas aproape un an, înainte de a reveni la creșteri, începând cu luna iulie 2023.
Decizia recentă subliniază dificultățile de politică monetară cu care se confruntă Rusia pe fondul unei economii stresate de sancțiuni, cheltuieli publice crescute și incertitudini legate de inflație. Totodată, economistul șef Elvira Nabiullina va susține o conferință de presă la ora 15:00, ora Moscovei, pentru a explica în detaliu raționamentul din spatele acestei decizii și următorii pași ai băncii.
Pe măsură ce inflația și cheltuielile guvernamentale rămân la niveluri ridicate, Banca Rusiei va continua probabil să ia măsuri de ajustare pentru a menține stabilitatea economică și a asigura o eventuală reducere a inflației, în pofida piedicilor economice interne și internaționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.