Creșterea simultană a ratelor dobânzilor de către băncile centrale pentru a combate inflația crește riscul unei recesiuni globale în 2023, a apreciat Banca Mondială, argumentând totodată necesitatea de a limita creșterea prețurilor. Ratele dobânzilor băncilor centrale din întreaga lume au crescut în medie cu 2% pe parcursul anului 2021, dar este posibil să fie nevoie de o creștere cel puțin echivalentă pentru a readuce inflația la nivelul țintelor, potrivit unui studiu realizat de instituție. 

Cu toate acestea, o astfel de majorare ar putea duce la o nouă încetinire a economiei mondiale, subliniază Banca Mondială, cu o creștere de doar 0,5% în 2023, ceea ce ar corespunde unei contracții de 0,4% a PIB-ului pe cap de locuitor. La începutul lunii iunie, când a publicat perspectivele economice mondiale, Banca Mondială se aștepta încă la o creștere mondială sub 3% în 2023 și 2024, din cauza efectelor războiului din Ucraina.

"Creșterea globală încetinește brusc și va încetini și mai mult pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune. Preocuparea mea este că această tendință va persista, cu consecințe devastatoare pe termen lung pentru țările emergente și în curs de dezvoltare", a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, citat într-un comunicat.

Politica privind oferta

Cu toate acestea, organizația internațională face apel la băncile centrale să își continue eforturile de reducere a inflației, pentru a evita riscurile socio-economice în cazul în care creșterea prețurilor va persista. Pentru a limita efectele asupra creșterii economice, Banca Mondială solicită o acțiune concertată între politica monetară și cea fiscală, dar și consolidarea lanțurilor de aprovizionare și evitarea fragmentării economiei mondiale. În final, David Malpass invită guvernele să aplice o politică a ofertei, prin consolidarea investițiilor și îmbunătățirea productivității.

Cu toate acestea, unele state nu dispun neapărat de marjele financiare necesare: potrivit FMI, aproape un sfert dintre țările emergente și peste 60% dintre țările cu venituri mici se confruntă deja cu dificultăți în refinanțarea datoriei publice. De la izbucnirea conflictului ucrainean, 16 țări au solicitat asistență financiară, subliniind, de asemenea, efectele încetinirii economice asupra finanțelor publice deja slăbite de criza din domeniul sănătății.

Citește și Șefa FMI recunoaște că mulți economiști au greșit în prognozele lor

Guvernatorii băncilor centrale trebuie să fie perseverenţi în lupta împotriva unei inflaţii generalizate, a declarat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, recunoscând că mulţi economişti au greşit când au prognozat anul trecut că inflaţia va scădea, informează Reuters.

"Inflaţia este încăpăţânată, este mai generalizată decât credem... Asta înseamnă că avem nevoie ca guvernatorii băncilor centrale să fie la fel de încăpăţânaţi în combaterea sa, pe cât s-a dovedit a fi inflaţia", a spus Georgieva.

Directorul FMI a adăugat că, dacă politica fiscală şi cea monetară vor funcţiona bine, anul următor ar putea să fie unul mai puţin dureros. Însă dacă politica fiscală nu este suficient de bine ţintită, ar putea deveni "inamicul politicii monetare, alimentând inflaţia", a avertizat Georgieva.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.