În document se face referire la Programul de Dezvoltare Pentru Energia Eoliană Offshore: Foaie de Parcurs - Energia Eoliană Offshore în România.

"La nivel global, tehnologia pentru energie eoliană offshore (OSW) furnizează volume mari de energie din proiecte la scară de GW, la preţuri competitive cu cele ale noilor tehnologii de generare convenţională. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată România. Prezentul raport evidenţiază potenţialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puţin 50 km de coastă şi, în cea mai mare parte, în ape relativ puţin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilităţile portuare bine dotate ale României, lanţul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice şi alţi lucrători locali", se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, deşi la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piaţă regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei şi Ucrainei.

"Pieţele regionale şi globale de OSW vor oferi şi alte oportunităţi pentru furnizorii români. Impactul asupra mediului înconjurător reprezintă un aspect cheie de luat în considerare, dincolo de reducerea producţiei de dioxid de carbon şi a cantităţii de apă utilizată în tehnologiile bazate pe tehnologiile de generare convenţională. O incertitudine cheie în România în această privinţă o reprezintă rutele de migraţie a păsărilor către/dinspre zonele umede ale Deltei Dunării", se mai precizează în document.

Impactul şi potenţialul dezvoltării energiei eoliene offshore în România, precum şi oportunităţile economice şi sociale pe care această industrie le poate aduce ţării noastre sunt evidenţiate în raportul "Offshore Wind Roadmap for Romania", un studiu realizat de Banca Mondială, care a fost lansat după doi ani de muncă, au anunţat vineri reprezentanţii Ministerului Energiei, într-un comunicat.

Noi investiții în energia regenerabilă din România

Ministerul Energiei a lansat şi gestionat fonduri nerambursabile pentru investiţii de peste 13 miliarde de euro, în ultimele 15 luni, iar proiecte de aproape 10 miliarde de euro sunt deja semnate şi în implementare, a arătat ministrul de resort, Sebastian Burduja, într-un Raport al primelor 15 luni de mandat.

"15 luni şi peste 13 miliarde de euro pentru fiecare colţ al României şi pentru fiecare segment de activitate din energia României. Continui să fiu transparent şi să comunic public şi astăzi, la împlinirea celor 15 luni de mandat, aşa cum am făcut şi la 6 luni, şi la 9 luni, şi la 12 luni. În toată această perioadă am lansat şi gestionat fonduri nerambursabile pentru investiţii de peste 13 miliarde de euro, investiţii esenţiale pentru sectorul energetic. Vorbim despre fonduri care provin din PNRR, Fondul pentru Modernizare, Scheme Naţionale şi Planul Naţional de Investiţii", a arătat acesta în documentul citat.

Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt implementate cinci programe majore dedicate energiei verzi şi eficienţei energetice. Până acum, au fost contractate 297 proiecte pentru noi capacităţi de energie regenerabilă, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro şi o putere instalată de 1881 MW. În plus, se vor investi 237 milioane de euro în producţia de hidrogen verde, fiind semnate 6 contracte, şi 709 milioane de euro în dezvoltarea de sisteme de producţie combinată a energiei electrice şi termice (CHP), cu o capacitate de 486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici.

Alţi 280 milioane de euro, nerambursabili, vor fi direcţionaţi către lanţurile industriale de producţie şi reciclare a bateriilor şi panourilor fotovoltaice, şi 130 milioane de euro pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul industrial.

Din Fondul pentru Modernizare, au fost semnate 166 de proiecte pentru producerea de energie regenerabilă pentru autoconsum în instituţii publice, în total peste 103 milioane de euro. Alte 63 de proiecte, totalizând aproape 1,65 miliarde de euro, au fost semnate pentru extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie.

Investiţiile strategice în infrastructura de transport a energiei electrice şi gazelor naturale însumează 1,3 miliarde de euro, iar proiectele de la CE Oltenia alte 1,5 miliarde de euro.

"La toate acestea se mai adaugă programul Electric-Up, proiectele pentru energie din Planul Naţional de Investiţii, precum şi proiectele gestionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Până acum, în 2024, am pus în funcţiune centrale electrice cu o putere instalată de peste 290 MW şi avem în vedere aproape 1.400 MW suplimentari până la finalul anului. Pe lângă acestea, vom adăuga şi 100 MW capacitate de stocare, un pas esenţial pentru echilibrarea sistemului energetic naţional şi pentru asigurarea fiabilităţii şi
stabilităţii energetice. Aşa arată România cu investiţiile contractate până acum. În total, peste 9,5 miliarde de euro (fonduri nerambursabile + contribuţia beneficiarilor) sunt deja la treabă şi se vor realiza începând din acest an. Restul reprezintă apeluri deschise sau la care lucrăm intens pentru a le deschide. Iar aceasta este doar o parte din totalul fondurilor pe care le-am atras şi pe care le investim în România, în sectorul energetic", a subliniat ministrul Energiei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.