Într-un raport publicat joi, instituţia financiară internaţională a analizat cât de multe economii se bazează pe biodiversitate şi cum ar reacţiona dacă anumite servicii furnizate de natură s-ar prăbuşi. Potrivit Băncii Mondiale, Africa sub-sahariană şi sudul Asiei ar fi cele mai afectate.

Studiul a identificat o serie de "servicii ecosistemice" cheie care sunt la punct de cotitură, precum polenizatorii sălbatici, furnizarea de hrană de către pescăriile maritime şi furnizarea de cherestea de către păduri.

"Nu este vorba numai despre biodiversitate este şi despre economie. Momentul în care trebuie să acţionăm este acum", a declarat economistul Băncii Mondiale, Gianni Ruta, unul dintre autorii raportului.

RECORD absolut de CĂLDURĂ în Antarctica. Ce s-a întâmplat

O mai bună conservare şi un management mai bun al zonelor naturale, precum parcuri, oceane, păduri şi zone sălbatice, sunt esenţiale pentru protejarea sistemelor naturale de care oamenii depind, precum şi pentru atingerea ţintelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Într-un raport publicat în luna mai, ONU a estimat că cheltuielile anuale pentru protejarea şi restabilirea biodiversităţii terestre trebuie să se tripleze în acest deceniu, pentru a ajunge la 350 miliarde de dolari în 2030 şi la 536 miliarde dolari în 2050.

Mulţi politicieni nu îşi dau seama de beneficiile economice ale conservării biodiversităţii, bazându-se în schimb pe exploatarea resurselor naturale pentru a scoate populaţia din sărăcie, susţin apărătorii mediului.

Banca Mondială estimează că 51 de ţări, cu o populaţie combinată de 1,6 miliarde de locuitori, ar urma să înregistreze o scădere a Produsului Intern Brut cu 10 până la 20% la finele acestui deceniu, dacă "serviciile ecosistemice" cheie ar intra în colaps.

În acest scenariu, Africa sub-sahariană şi sudul Asiei ar suferi o contracţie anuală a PIB-ului cu 9,7%, respectiv cu 6,5%, a avertizat Banca Mondială. Aceasta, pentru că aceste regiuni depind de culturile polenizate, iar în cazul Africii sub-sahariene de produsele pădurii. În plus, aceste regiuni au o capacitate limitată de a face trecerea la alternative care ar fi mai puţin afectate de schimbările climatice, poluare şi degradarea solului.

Economistul Băncii Mondiale Gianni Ruta a spus că guvernele ar trebui să redirecţioneze subvenţiile agricole dinspre lucrurile care afectează biodiversitatea, precum îngrăşămintele, motorina pentru echipamente de irigaţii şi stimulentele pentru o agricultură nesustenabilă. În schimb, ar trebui promovată agricultura sustenabilă şi să se recompenseze grupurile care conservă zonele naturale de pe terenurile lor.

De asemenea, Banca Mondială a făcut un apel pentru un mecanism global de finanţare care să ajute statele în curs de dezvoltare să îşi atingă obiectivele de tranziţie ecologică.

În prezent, o coaliţie de aproximativ 60 de ţări promovează protecţia a cel puţin 30% din pământul şi oceanele lumii până în 2030 (30x30), înaintea unui summit ONU dedicat biodiversităţii, care va avea loc în China în luna octombrie.

Banca Mondială a cerut mai multor ţări să susţină propunerea 30x30, adăugând că beneficiile financiare pentru menţinerea serviciilor furnizate de ecosisteme ar depăşi costurile ridicate de protejarea unor suprafeţe suplimentare de teren necesare pentru atingerea ţintei.

În plus, guvernele ar trebui să includă mai multe politici verzi în pachetele lor de stimulare post-pandemie, susţine Banca Mondială.

"Protejarea naturii şi menţinerea serviciilor sale sunt cruciale pentru creşterea economică", a declarat preşedintele BM, David Malpass.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.