Banca Centrală Europeană și-a dublat rata dobânzii cheie la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, intensificând lupta împotriva inflației record în contextul unei probabile recesiuni, notează Bloomberg.
Oficialii de la Frankfurt au operat joi o a doua majorare consecutivă de trei sferturi de punct - așa cum se așteptau economiștii. Invocând "progrese substanțiale în ceea ce privește retragerea măsurilor de acomodare a politicii monetare", aceștia au dus rata de depozit, care a fost sub zero în luna iulie, la 1,5%.
"Inflația rămâne mult prea ridicată și va rămâne peste țintă pentru o perioadă extinsă", a declarat BCE într-un comunicat. Consiliul guvernatorilor a afirmat că "se așteaptă să majoreze în continuare ratele dobânzilor", renunțând la o referire anterioară la continuarea creșterilor pentru "mai multe ședințe".
Continuând creșterile chiar și în condițiile în care turbulențele de pe piața energiei afectează economia celor 19 națiuni din zona euro, BCE și-a reafirmat angajamentul de a recâștiga controlul asupra prețurilor care cresc de cinci ori mai mult decât ținta de 2%.
Măsura se potrivește cu ritmul recent al Rezervei Federale, al cărei atac asupra inflației a început mai devreme, și a stimulat dolarul în detrimentul euro. Cu toate acestea, Canada a derutat investitorii miercuri, încetinind în mod neașteptat ritmul de înăsprire monetară, în condițiile în care economia sa cochetează cu o recesiune.
Piețele monetare au redus pariurile de înăsprire cu până la 15 puncte de bază, estimând că rata depozitelor va atinge un vârf de puțin peste 2,75% anul viitor.
Oficialii au înăsprit, de asemenea, condițiile pentru cele peste 2 000 de miliarde de euro (2 000 de miliarde de dolari) de împrumuturi ultra-ușoare acordate băncilor din epoca pandemiei, cunoscute sub numele de TLTRO. Acordurile deveniseră problematice după ce recentele creșteri rapide ale ratelor au permis creditorilor să parcheze numerar TLTRO în conturile BCE și să obțină un venit fără risc.
Schimbarea retroactivă a condițiilor implică riscuri juridice și ar putea face băncile să se ferească de oferte similare în viitor, subminându-le eficacitatea. Directorul financiar al Deutsche Bank, James von Moltke, a declarat miercuri că ar fi "dezamăgit" dacă condițiile ar fi ajustate, deoarece băncile au semnat "cu fidelitate" pentru a menține fluxul de credite.
Oficialii au redus, de asemenea, dobânda pe care o plătesc pentru rezervele pe care băncile trebuie să le dețină la BCE pentru a se alinia la rata depozitelor.
În condițiile în care președintele Christine Lagarde și colegii săi acționează în trepte care păreau aproape de neconceput la începutul acestui an, accentul se mută pe modul în care pot fi ridicate costurile ridicate ale împrumuturilor, în timp ce gospodăriile se confruntă cu facturile crescute la încălzire și la creditele ipotecare.
Unii oficiali au indicat în mod public că mișcarea de joi ar putea să nu fie ultima de această amploare - un subiect asupra căruia Lagarde va fi interogată atunci când va susține o conferință de presă la ora locală 14:45. Analiștii intervievați de Bloomberg estimează că rata depozitelor va atinge un nivel maxim de 2,5% în martie, deși se așteaptă ca ritmul majorărilor să se reducă după această lună.
Determinarea dozei adecvate de înăsprire monetară va fi dificilă. În timp ce prețurile la gazele naturale, care au crescut vertiginos după ce Rusia a invadat Ucraina, au scăzut cu peste două treimi din vară, oficialii se tem că inflația se extinde la nivelul bunurilor și serviciilor și ar putea stimula așteptările pentru noi creșteri.
Mai mult, politicienii încep să se opună creșterii rapide a costurilor de împrumut, în timp ce economiile lor cedează sub povara crizei energetice. Noul prim-ministru al Italiei, Giorgia Meloni, a folosit primul său discurs în fața parlamentului pentru a critica creșterile de rate, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a fost, de asemenea, nemulțumit.
Creșterile BCE vor fi în cele din urmă completate de eforturile de a inversa achizițiile de obligațiuni care au făcut parte din răspunsul de stimulare la crizele recente. A început o dezbatere cu privire la reducerea deținerilor sale de datorii în valoare de 5.000 de miliarde de euro (5.000 de miliarde de dolari) - un proces cunoscut sub numele de înăsprire cantitativă - deși nu se așteaptă acțiuni concrete până anul viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.