În timp ce sporesc temerile privind efectele încetinirii economiei, Consiliul guvernatorilor BCE a anunţat recent că va furniza noi facilităţi de lichiditate pe termen lung băncilor din zona euro şi, de asemenea, a amânat cu un an, pentru 2020, momentul la care va începe să majoreze dobânda de referinţă, în condiţiile încetinirii ritmului de creştere şi a inflaţiei. 

''Gardienii euro'' sunt dispuşi să ofere dobânzi zero, şi chiar negative, pentru băncile care vor reinjecta în economie lichidităţile pe care le împrumută de la BCE în cadrul celei de-a treia operaţiuni de refinanţare ţintită (TLTRO III), ce ar urma să demareze în luna septembrie, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. 

"Nu vrem plus şi simplu să facem copy-paste la facilitatea precedentă de creditare deoarece realitatea obiectivă este mult mai bună decât era în acel moment. Cred că trebuie să fie mai puţin generoasă decât a fost înainte", a afirmat, într-un interviu acordat Reuters, Ardo Hansson, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Estoniei. 

Citește și Dispare o mare bancă de pe piața românească

Creşterea economică a zonei euro este mai bună, ameninţarea deflaţiei a dispărut de mult timp şi avansul creditării este de asemenea solid, astfel încât stabilirea condiţiilor pentru noile împrumuturi trebuie să reflecte efortul BCE de a normaliza politica monetară, după retragerea măsurilor de stimulare, a apreciat Hansson. 

Acesta a adăugat: "Cred că este important să arătăm că suntem în grafic spre o normalizare a politicii monetare, iar condiţiile mai puţin generoase vor indica de asemenea că facilitatea nu va fi întotdeauna folosită de BCE". 

Oficialul BCE şi-a exprimat totodată scepticismul faţă de propunerea de recompensare a băncilor pentru atenuarea impactului dobânzilor negative. 

Analiştii se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a Consiliului guvernatorilor BCE, din 6 iunie, să se discute necesitatea de a se atenua impactul dobânzilor negative la depozite asupra profitului băncilor, dar Hansson a explicat că până acum nu au fost prea multe discuţii pe acest subiect. 

Numeroşi responsabili de la BCE sunt de părere că introducerea unui astfel de sistem ar genera mai multe inconveniente decât avantaje pentru bănci. Alţii se tem că investitorii vor interpreta această iniţiativă drept o majorare de dobândă ascunsă, ceea ce ar fi resimţită în special de ţările din sudul zonei euro, unde lichiditatea este în continuare redusă. 

Luna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus semnificativ estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în acest an şi anul viitor, din cauza acumulării riscurilor la adresa conjuncturii. În conformitate cu noile estimări ale BCE, PIB-ul zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,1% în acest an şi un avans de 1,6% anul viitor, faţă de 1,7% cât estima BCE în luna decembrie 2018 pentru următorii doi ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.