În timp ce alte bănci centrale majorează dobânda de politică monetară, Erdogan a cerut Băncii Turciei să meargă în direcţia opusă şi să taie costul creditului, în condiţiile în care promovează o politică de stimulare a creşterii economice cu orice cost.

Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei, condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu, a redus joi dobânda de referinţă, de la 12% până la 10,5%, în pofida faptului că rata anuală a inflaţiei a trecut de 83%, deoarece condiţiile financiare trebuie să susţină creşterea producţiei industriale şi evoluţiile pozitive din domeniul ocupării forţei de muncă.

"Comitetul evaluează adoptarea unei măsuri similare la următoarea reuniune şi să încheie ciclul de reducere a dobânzilor", a informat Banca Centrală a Turciei într-un comunicat de presă.

Imediat după anunţul Băncii Centrale, lira turcească s-a depreciat până la un minim istoric de 18,6150 de lire pentru un dolar. Moneda turcească s-a depreciat cu 29% în acest an, după o cădere de 44% în 2021.

Majoritatea analiştilor se aşteptau la o reducere a dobânzii cu 100 de puncte de bază astfel că decizia comitetului de politică monetară i-a luat prin surprindere pe economişti, în pofida faptului că Banca Turciei a redus cu regularitate costul creditului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan presează Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile. Respectând dorinţa preşedintelui, Banca Centrală a Turciei, care în mod teoretic este o instituţie independentă, a coborât dobânda de bază, începând din luna septembrie 2021 şi până acum, de la 19% până la 10,5%, într-o perioadă în cele mai multe bănci centrale se gândesc sau au adoptat deja majorări de dobândă pentru a ţine sub control creşterea inflaţiei.

Rusia amenință iar: Vă tăiem exporturile de cereale

Primul adjunct al reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Dmitro Polianski, a declarat că, ca răspuns la ancheta ONU privind utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene, că Moscova ar putea "reconsidera cooperarea" cu ONU, inclusiv să nu prelungească "acordul privind cereale".

Această declarație a fost făcută în urma rezultatelor unei sesiuni închise a Consiliului de Securitate al ONU, în timpul căreia au fost formulate acuzații privind furnizarea de drone Rusiei de către Iran. Polianski a declarat că Rusia încă "nu este convinsă" de necesitatea de a continua acordul privind cerealele și a menționat că principala problemă rămâne "exportul de îngrășăminte și alimente rusești".

Potrivit lui reprezentului Rusiei, Moscova speră că Secretariatul și secretarul general al ONU se vor abține să participe la orice investigație privind dronele iraniene, anchetă pe care diplomatul rus a numit-o "ilegală", o încălcare a deciziei Consiliului de Securitate al ONU și care depășește mandatul tehnic al ONU. În caz contrar, Rusia va reconsidera cooperarea cu Națiunile Unite. "Nu dorim acest lucru, dar nu va exista altă opțiune", a declarat Polianski despre gravitatea amenințării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.