Prin urmare, Bruxelles a căutat o modalitate de a justifica în mod categoric această achiziție, optând în favoarea unei proceduri oficiale și inatacabile. Ca atare, el a lansat o licitație internațională, glisând criteriile într-o manieră subtilă pentru a favoriza Lockheed Martin. Ceea ce a determinat Boeing, apoi Dassault Aiation să renunțe la cursă. Boeing a emis chiar un comunicat, evocând reguli de joc care nu au ”fost pe deplin echitabile” și o competiție ”nu foarte deschisă”.

1. Belgienii au promis NATO

În cadrul anchetei lor, jurnaliștii de la Knack a solicitat cabinetului ministrului apărării, Steven Vandeput, să dezvăluie cine a aproabat politic obiectivele forțelor armate ale Belgiei, în 2017. ”Ele au fost impuse de NATO”, a venit răspunsul. Belgia a acceptat aceste condiții, dar putea să le și refuze. Documentul NATO, consultat de Knack, menționează explicit criteriul invizibilității (tehnologia stealth) ca una dintre exigențele Organizației.

2. Bruxelles vrea avioane stealth, dar nu scrie

Dar cum să favorizezi avioanele F-35 fără a le menționa în documentele licitației? Deși este elementul cheie! Potrivit Knack, o discuție pe această temă, destul de voalată, a avut loc, în 2014, între Steven Lauwereys și Frederik Vansina, două figuri importanate ale Forțelor aeriene. În același an, cei doi au fost avansați în funcții în cadrul Ministerului apărării. Lauwereys a ajuns, de altfel, ofițer în proiectul Programului de capacitate de luptă aeriană. Echipa lui a fost cea care a organizația licitația cu pricina.

”Belgia a acceptat, în 2013, să urmeze deciziile NATO, hotărând să cumpere avioane stealth pentru operațiuni de război precum misiunile Suppression of enemy defenses (SEAD), unde Belgia nu are aproape nici un fel de experiență”, a explicat jurnalistul Stavros Kelepouris, autorul anchetei.

3. Poliția cerului

În schimb, misiunea de poliție a cerului, pe care Belgia o îndeplinește de mai mulți ani, spre exemplu deasupra statelor balltice, nu a figurat pe lista celor șase scenarii încrise în pachetul de licitație. O absență deloc întâmplătoare: din punct de vedere al manevrabilității și vitezei, F-35 este inferior a ceea ce ar fi putut oferi alți candidați. De fapt, scenariile au fost astfel elaborate încât să se potrivească pentru F-35, trecând sub tăcere punctele slabe ale aparatului.

4. O misiune nucleară invizibilă

Oferta belgiană nu face referire la capacitatea nucleară a avioanelor. De ce au dorit politicienii belgieni să păstreze această misiune? ”În primul rând, acest lucru ar fi însemnat prezența unor arme nucleare pe teritoriul belgian”, a explicat Kelepouris pentru cotidianul francez La Tribune. ”Oficial, nu este cazul, deși mulți cred altceva. Acest punct nu a fost acceptat niciodată oficial. Prin consecință, în procesul de selecție, nu s-a vorbit oficial despre capacitățile nucleare ale viitorului avion de luptă belgian.

5. Care este adevăratul preț

Costul investițiilor pentru 34 de aparate F-35 s-a ridicat, într-un final, la 3,8 miliarde de euro. Plățile vor fi efectuate în 12 ani. Pentru a compensa evoluția cursului de schimb, a fost prevăzută o provizionare suplimentară de 5%. Ceea ce înseamnă 4,011 miliarde euro. Cu mai mult de o jumătate de miliard față de suma prevăzută în viziunea strategică pentru apărare. Surpriză însă, în ianuarie, când Departamentul de stat al SUA, care a decis să aprobe vânzarea celor 34 de F-35 Belgiei, a evocat valoarea tranzacției la 6,53 miliarde de dolari (5,71 miliarde euro)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.