O nouă Lege a porcului a fost votată de Senatul României, la finalul lunii noiembrie. Proiectul de act normativ a fost făcut astfel încât să le interzică țăranilor să crească mai mult de cinci suine în gospodărie și să nu le poată înmulți. Adică fără scroafe gestante, iar al șaselea porc devine ilegal transformându-se în amendă de la 5.000 la 18.000 de lei. Bineînțeles că românii din mediul rural, care cresc porci în mod tradițional, în gospodării, s-au declarat nu doar jigniți, ci și amenințați de o astfel de lege care poate avea și alte efecte, pe termen lung, precum accentuarea sărăciei, mai ales acum, când economiștii anunță că deja am intrat într-o perioadă de criză globală. 

Singurii care s-au bucurat de noua lege și o așteaptă sunt marii fermieri. Aceștia au și contribuit la modificarea textului de lege, pentru a elimina de pe piață concurența – sau ceea ce consideră ei a fi concurență. Fără a dori să fie citați, mai mulți fermieri au explicat că își doresc această lege care ar trebui să le protejeze afacerile și care ar fi bună pentru a stopa răspândirea gripei porcine sau a trichinelozei. Nu toți marii fermieri sunt de aceeași părere, dar cei care au afaceri de nivel mediu în acest domeniu se simt amenințați de „concurența” pe care le-o fac țăranii – adică micii fermieri care cresc porci în gospodărie, conform tradiției strămoșești. Fermierii cred că din cauza acestor mici crescători de suine le sunt afectate vânzările, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă.

De ce preferă industria carne din import

De fapt, marea problemă a fermierilor cu afaceri de nivel mediu și mare este cea a importurilor. Și nu neapărat pentru că prețurile producătorilor din România nu ar fi competitive pe piață, ci pentru că din 2007 până astăzi nu s-a rezolvat o problemă esențială de organizare. După intrarea României în Uniunea Europeană s-au impus și noi reguli în privința afacerior cu suine, iar fermierii români nu s-au organizat nici măcar pentru a avea succes pe piața internă. Una dintre marile probleme este cea legată de abatoare, pentru că s-au înființat haotic, în cele mai multe cazuri, departe de ferme, astfel încât cresc mai întâi costurilecu transportul.

În plus, abatoarele nu au înțeles, mulți ani la rând, că producătorii de mezeluri din România, dar și din alte țări, le cer anumite părți din porc, nu carcase, iar lipsa lor de adaptare la cerințele pieței a dus la importuri de „piese”, nu neapărat pentru că ar fi fost prețuri mai mari în România, ci doar pentru că românii vând doar carcase. La această problemă a invadării pieței românești cu marfă de import s-auadăugat episoadele succesive de gripă porcină care i-au și scos de pe piață unii fermieri. Acum, mulți dintre ai consideră că Legea Porcului i-ar putea proteja și tocmai de aceea o susțin.

Condiții imposibil de respectat

Proiectul de lege a fost inițiat de UDMR și a fost susținut de PSD, PNL și USR. Forma votată de Senat prevede identificarea suinelor și înregistrarea lor în Baza Naţională de Date, componentă a Sistemului Naţional de Identificare şi înregistrare a Animalelor, precum şi toate mişcările şi evenimentele la care sunt supuse animalele, conform prevederilor sanitar-veterinare în vigoare. De asemenea, respectarea cerinţei de a achiziţiona porcine vii numai dacă sunt identificate conform cerinţelor legale în vigoare şi dacă sunt însoţite de documentele prevăzute de legislaţia în vigoare. Apoi, proprietarul trebuie să solicite înregistrarea în Baza Naţională de Date, a porcinelor cumpărate, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare. 

Țăranii români – ale căror gospodării se află pe aproape 90% din suprafața țării, cât însumează mediul rural și urbanul mic - sunt nemulțumiți de noul proiect de lege care merge la vot în Camera Deputaților - cameră decizională. Acest act normativ le limitează numărul souinelor la cinci și nu le mai dă voie să le mai hrănească în stil tradițional, cu resturi alimentare. Se interzice și creșterea scroafelor și a vierilor pentru reproducție, iar cei care vor să mai crească porci trebuie să-i cumpere de la fermele autorizate, nu de la alți gosodari sau din târguri și oboare. 

Sunt și multe cerințe legate de biosecutitate pentru exploataţiile non-comerciale - adică pentru maximum cinci porci crescuţi pentru consum propriu. Acestea sunt: să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare şi/sau cu alte subproduse de origine animală; să deţină porcine în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele deţinute din alte exploataţii sau cu porci sălbatici; să îngrijească porcinele astfel încât să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă sau parte de carcasă provenite de la porcii sălbatici - porci vânaţi sau morţi, carne şi subproduse rezultate de la acestea; să ofere facilităţi pentru persoana care lucrează cu porcinele în vederea schimbării hainelor şi încălţămintei la intrarea şi ieşirea în/din adăpostul porcinelor; să amenajeze dezinfectoare pentru încălţăminte, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din adăpost; să nu intre în adăpost de porcine, timp de 48 ore, dacă participă la activităţi de vanătoare; să notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liberă practică împutemicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a porcinelor, etc.

Proiectul nu mai e recunoscut nici de inițiatori

Gospodarii spun că este imposibil de respectat ceea ce impune noua lege pe care... nici măcar inițiatorii ei n-o mai recunosc. Deputatul UDMR Könczei Csaba, unul dintre cei doi inițiatori ai proiectului de lege, a declarat, după ce a-nceput scandalul, că el a cerut eliminarea limitării numărului de porci crescuți în gospodărie precum și a imposibilității reproducerii lor. „Am încercat eliminarea limitării numărului de porci crescuți în gospodărie precum și imposibilitatea reproducerii lor. Ce a ieșit după dezbaterea din Senat este altceva, dar camera decizională este Camera Deputaților. Acolo vom avea dezbaterile finale și vom milita în favoarea micilor gospodari, ai fermelor de familie”, a declarat acesta. 

Cosemnatarul proiectului, deputatul UDMR Magyar Lóránd, a început să se apere prin a spune că e „fake news”, apoi a declarat că UDMR a elaborat această inițiativă legislativă tocmai pentru a ajuta fermierii, iar scopul este de a facilita și nu de a complica exploatarea porcinelor cu noile reguli. Nici Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, nu susține legea, așa cum a trecut de Senat. Modificările se vor face în Camera Deputaților, până când legea ajunge la votul final. Chiar și după ce va fi votată, noua lege poate fi atacată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.