Economiştii se tem că majorările de dobânzi ar putea împinge economia zonei euro într-o dureroasă perioadă de stagflaţie, în special dacă Rusia continuă să-şi reducă livrările de gaze, forţând guvernele să raţionalizeze energia pentru industrie.

Şefa BCE Christine Lagarde este îngrijorată că erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor de către inflaţia ridicată ar putea afecta ce­rerea şi „testa rezilienţa pieţei mun­cii“, dar adaugă că deşi banca şi-a revizuit în jos estimările de creştere la începutul lunii, aceasta se aşteaptă în continuare la „rate pozitive de creş­tere“, scrie Financial Times.

Lagarde a minimalizat temerile privind o posibilă recesiune în zona euro, subliniind în acelaşi timp că echipa sa este pregătită să majoreze dobânzile mai rapid dacă inflaţia va continua să accelereze. Comentariile şefei BCE vin într-un moment în care economiştii în­cearcă să deter­mine dacă zona euro va scăpa sau nu de recesiune în acest an. Regiunea asistă la o deteriorare a nivelurilor de creştere economică pe fondul crizei energetice, al sancţiuni­lor impuse Rusiei şi insecurităţii alimentare, notează CNBC.

Economiştii Morgan Stanley se aşteaptă acum ca zona euro să alu­nece într-o recesiune blândă în trimes­trul patru al acestui an pe fondul livră­rilor mai mici de energie din Rusia.

Economia se va contracta timp de două trimestre înainte de a-şi relua avansul în trimestrul al doilea al anului viitor pe fondul unei creşteri a investiţiilor, se arată într-o notă a Morgan Stanley, potrivit Bloomberg.

Europa ar putea avea în faţă o combinaţie dramatică de preţuri în creş­tere accelerată şi încetinire eco­nomică, avertizează la rândul său Peter Praet, fost economist-şef al BCE.

„Un număr de factori se combină pentru a deteriora semnificativ situaţia financiară şi economică“, arată Praet. „Cred că există şanse ridicate ca Europa să ajungă într-o perioadă de stagflaţie. Este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla“.

Acesta anticipează că economia zonei euro ar putea suferi creşteri modeste o perioadă prelungită de timp.

„Atât guvernele, cât şi BCE ar fi trebuit să ia inflaţia în serios mai devreme şi să-şi ajusteze politicile mai rapid“, potrivit lui Praet. „Guvernele ar fi trebuit probabil să ia măsuri mai bine ţintite şi să nu mai acorde atâtea stimulente, iar BCE ar fi trebuit să arate clar mai devreme că va majora dobânzile mai rapid“.

BCE intenţionează să înceapă să majoreze dobânzile în iulie pentru prima dată din 2011, iar Lagarde a reiterat planurile băncii de a începe cu o majorare de un sfert de punct înainte de o mişcare mai amplă în septembrie dacă nu va exista o îmbunătăţire rapidă a perspectivelor privind inflaţia.

Citeşte şi: Francul elvețian coboară sub paritatea cu euro. Ce înseamnă acest lucru

Banca centrală a Elveției a dat de înțeles că ar putea înceta să mai apere moneda națională și să oprească achizițiile de valută. În aceste condiții, la ora 17.08 GMT, francul era în creștere la 0,9991 franci pentru un euro, după ce, mai devreme, depășise paritatea cu moneda europeană. Ultima dată, perechea valutară a depășit paritatea la jumătatea lunii ianuarie 2015, după ce BNS a renunțat la cursul minim.

Potrivit economiștilor de la Credit Suisse, banca centrală elvețiană nu mai are ca obiectiv o slăbire a francului elvețian, pe fondul accelerării inflației. Creșterea prețurilor a ajuns la 2,9% în luna mai, depășind ținta BNS de stabilitate a prețurilor (între 0% și 2%).

Banca centrală elvețiană ar trebui, prin urmare, să înceteze achizițiile de valută, pe care le efectuează de mai mulți ani cu scopul de a evita o întărire prea mare a francului, care ar dăuna intereseleor exportatorilor. Credit Suisse subliniază într-un studiu că BNS a acumulat aproximativ 775 de miliarde de franci elvețieni în valută din 2009. Dar, într-un context de accelerare puternică a prețurilor, un franc puternic limitează inflația importată.

BNS ar putea, așadar, să vândă valută în cazul în care francul ar slăbi, întrucât BNS "nu pare dispusă să tolereze o depreciere semnificativă a francului", scriu specialiștii băncii. Aceștia au stabilit pragul de intervenție la aproximativ 1,04-1,05 EUR/CHF.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.