Agenţia de evaluare financiară Moody's Ratings a confirmat, vineri, ratingul României la "Baa3", dar a modificat perspectiva asociată ratingului la "negativă", de la "stabilă". Această decizie reflectă riscul slăbirii semnificative a solidităţii fiscale a României în absenţa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Motivele Deciziei

"Decizia de a modifica perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absenţa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani", a precizat agenţia Moody's.

Conform scenariului de bază al agenţiei, deficitul fiscal al României va rămâne la un nivel ridicat în 2025, la 7,7% din PIB, şi se va îmbunătăţi doar treptat ulterior. Acest fapt va conduce la o creştere a datoriei guvernamentale până la 68,5% din PIB în 2028. Fără îmbunătăţiri semnificative ale perspectivei fiscale, profilul de credit al României riscă să se deterioreze comparativ cu alte ţări cu rating "Baa3".

Factori de Stabilitate şi Vulnerabilităţi

Potrivit Moody's, confirmarea ratingului "Baa3" reflectă mărimea şi potenţialul de creştere moderat al economiei României. Cu toate acestea, profilul de credit al ţării este constrâns de vulnerabilitatea ridicată la evenimente de risc, în contextul expunerii crescute la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina.

"Reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătăţirea previziunilor noastre referitoare la deficit şi datorie, chiar dacă efectele ar urma să se resimtă abia începând din 2026. Totuşi, această reformă suferă deja întârzieri semnificative şi nu ne aşteptăm ca detaliile cu privire la amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor, pe care o astfel de reformă ar putea să le includă, să fie publicate decât după alegerile prezidenţiale din luna mai", a subliniat Moody's.

Proiecţii Economice

Pe baza politicilor anunţate până acum de Guvern, Moody's prognozează o scădere a deficitului fiscal de la 8,7% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025, cu o îmbunătăţire graduală ulterioară. Totodată, povara datoriei guvernamentale este estimată să crească la 59,3% din PIB la sfârşitul anului 2025 şi la 62,7% din PIB la finele lui 2026, faţă de 48,9% din PIB în 2023.

Posibilităţi de Îmbunătăţire şi Riscuri

Moody's precizează că perspectiva de rating ar putea reveni la "stabilă" dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale şi accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puţin decât estimările actuale. Acest lucru ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi îmbunătăţirea disciplinei cheltuielilor.

În sens invers, ratingul României ar putea fi retrogradat dacă Guvernul nu va reuşi să implementeze o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Un astfel de scenariu ar putea rezulta din eşecul adoptării unor noi măsuri fiscale şi din progrese limitate în îmbunătăţirea managementului politicii fiscale. De asemenea, o creştere semnificativă a riscurilor geopolitice din cauza războiului din Ucraina ar exercita presiuni negative asupra ratingului.

Context Internaţional

Moody's era singura dintre cele trei mari agenţii de rating care menţinea o perspectivă "stabilă" pentru România. Fitch Ratings şi S&P Global Ratings au deja o perspectivă "negativă", ceea ce plasează România la un pas de categoria "junk" (nerecomandată pentru investiţii).

Prin această decizie, Moody's atrage atenţia asupra urgenţei implementării unor reforme fiscale substanţiale pentru a preveni deteriorarea suplimentară a ratingului suveran al României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.